Pandemia de gripă tip A(H1N1) din 2009
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Acest articol documentează un eveniment actual. Informaţiile se pot schimba rapid pe măsură ce evenimentul progresează. |
Pandemia de gripă tip A(H1N1) din 2009 este o pandemie de gripă de tip A(H1N1), numită şi gripa porcină, gripa mexicană, sau gripa nord-americană, care a izbucnit în Mexic în luna aprilie 2009 şi s-a răspândit în întreaga lume. Deşi este vorba de o boală gripală uşoară şi cu mortalitate relativ scăzută, alături de informaţiile şi îndrumările de educaţie sanitară benefice, mass-media a declanşat şi o panică globală, cu rezultate nefaste, transformând această pandemie în cea mai mediatizată epidemie de gripă din istorie.
Cazuri confirmate cu decedaţi
Cazuri confirmate
Cazuri suspecte neconfirmate
Vezi şi: Hartă online cu răspândirea gripei, H1N1 Hartă live
1: Sistemice (febră); 2: Psihologice (letargie, inapetenţă); 3: Rino-faringiene (rinoree, dureri de gât); 4: Respiratorii (tuse); 5: Gastrice (greaţă, vomă); 6: Intestinale (diaree)
Cuprins |
[modifică] Manifestări clinice ale bolii
Până în prezent zeci de state din întreaga lume au izolat la bolnavii de gripă virusul A(H1N1). Oficialităţile medicale raportează o boală gripală relativ uşoară, cu febră moderată, curbatură şi afectarea organelor respiratorii superioare (naso-faringelui), mai rar cu exprimări gastro-enterice, cu rare tendinţe de complicaţii.
Letalitatea - în general, prin insuficienţă respiratorie acută - intervine la persoanele compromise imunitar, stresate, cu rezistenţa slăbită succesiv unor boli cronice, etc., dar, spre deosebire de celelalte gripe sezoniere, grupa de risc cuprinde şi tineret, femei gravide, persoane cu sindrom metabolic, obezitate.
Toate aceste puncte au valabilitatea limitată de o posibilă schimbare a edificiului antigenic viral[1].
În 11 iunie 2009 OMS a decis ridicarea gradului de pandemie la nivelul maxim de 6, ceea ce însemna că pandemia este inevitabilă[2][3].
Date centralizate de la sfârşitul lunii decembrie 2009 indică apariţia unor tulpini virale cu mutaţia H274Y, care le conferă rezistenţă faţă de tratamentul antiviral cu oseltamivir[4].
[modifică] Epidemiologie
[modifică] Sursa de infecţie
Rezervorul de virus: Deşi de origine porcină, nu s-au descris în anul 2009 cazuri de transmitere directă de la porc la om. Toate cazurile anchetate şi raportate au fost intra-umane.
Peridiocitate sezonieră: De regulă, sezonul gripal începe toamna şi se încheie primăvara. Epidemia de gripă din 2009 s-a declanşat, conform comunicatului mexican la OMS, la 18 martie, şi nu se ştie când va atinge apogeul. Sistemul sanitar mexican a funcţionat cu o eficienţă parţială: dintre cele 63 de cazuri mortale declarate iniţial, nu s-a putut stabili cu precizie în toate cazurile dacă decesul a survenit în urma acestei gripe. Anchetele epidemiologice nu au izbutit să stabilească sursa infecţiei, şi nici când a izbucnit epidemia (când au apărut primele cazuri) şi cu ce amploare.
[modifică] Calea de transmitere
Vectorul de răspândire principal al virusului a fost omul, nu animalele sau păsările. Răspândirea virusului a fost favorizată de circulaţia mare a persoanelor la nivel planetar, în particular cu avionul (turism, călătorii de afaceri etc.). În afară de vehicularea rapidă a purtătorilor de virus la mari distanţe, în avioane aerul este reciclat, climatizat şi păstrat la condiţiile normale de presiune, fiind filtrat de particule supra micronice, filtrare care este ineficientă pentru o parte dintre microbi şi pentru toate virusurile. Aceste condiţii înlesnesc transmiterea de virusuri de la un pasager purtător, la mai mulţi călători, multiplicând astfel sursele de infecţie până la destinaţie.
Fenomenul de aisberg, caracteristic bolilor infecţioase cu mortalitate de sub 100 %, constă în faptul că doar o parte din populaţia infectată prezintă boala manifestă clinic. Există şi purtători sănătoşi de virus, care nu fac boala, dar care pot transmite infecţia. Deoarece încă nu s-au făcut cercetări pe eşantioane de populaţie, procentul de purtători sănătoşi este necunoscut. Cu cât procentul de populaţie rezistentă/imună este mai mare, cu atât scade amploarea epidemiei (efectul de cohortă).
[modifică] Receptivitatea
Grupa de vârstă: Grupa uzuală de risc la gripele obişnuite, în funcţie de vârstă, cuprinde grupele extreme: copiii mici şi populaţia trecută de 60 de ani. Actuala epidemie ocoleşte aceaste grupe, afectând cu predilecţie populaţia de sub 40 de ani.
Stările asociate, care induc un risc crescut faţă de boală şi complicaţii (inclusiv deces), includ: sarcina şi lăuzia, obezitatea, boli metabolice (diabet zaharat, sindrom metabolic, etc.), boli ale sistemului imunitar şi alte boli cronice (respiratorii, cardiace etc.).
[modifică] Pandemia în lume
[modifică] Începutul epidemiei
Guvernul mexican a raportat Organizţiei Mondiale a Sănătăţii la 23 aprilie 2009 despre trei incidente separate:
- În Ciudad de México (capitala) a apărut o serie de cazuri de viroză pulmonară şi a căilor respiratorii superioare începând de la data de 18 martie. Numărul de cazuri a crescut permanent ajungând la 854, dintre care, 59 decese.
- În San Luis Potosi, în centrul Mexicului, 24 de cazuri, cu opt decese.
- În Mexicali, la graniţa cu Statele Unite, 4 cazuri, fără mortalitate.
Dintre probele de laborator trimise la analiză în Canada, 18 au fost găsite pozitive la virusul gripal porcin A/H1N1, 12 dintre ele fiind identice genetic cu tulpini virale provenite din California[5].
[modifică] Repere cronologice ale pandemiei de gripă în anul 2009
- 18 martie: prima apariţie a gripei de tip A/H1N1 în oraşul Mexico (Ciudad de México). Anchete epidemiologice consideră că boala a putut apare încă din ianuarie.
- 28 martie: primul bolnav de gripă confirmat, Edgar Hernandes (4 ani).
- 6 aprilie: primul focar epidemic, în oraşul mexican La Gloria.
- 14 aprilie: Mexico - primul caz mortal, o pacientă cu boli cronice.
- 17 aprilie: primele două cazuri izolate în USA-California (doi copii).
- 26 aprilie: Statele Unite (engleză U.S. Department of Health & Human Services) declară stare de urgenţă faţă de un virus cu potenţial patogenic necunoscut şi îngrijorător.
- 1 mai: virusul gripei ajunge în Asia (Hong-Kong).
- 3 mai: OMS declară că se aşteaptă la o pandemie cu circa două miliarde de îmbolnăviri. Secretara americană de Stat pentru Sănătate declanşază „goana după vaccin”.
- 27 mai 2009: primul caz confirmat în România la o femeie de 30 de ani venită de la New York pe 23 mai.
- 11 iunie: OMS declară starea de pandemie.
- 22 iulie: primele experimentări ale vaccinului pe oameni (voluntari).
- 10 septembrie: cercetătorii conclud că o singură doză de vaccin va fi suficientă pentru o rezistenţă durabilă a majorităţii populaţiei (cu excepţia femeilor gravide şi a altor situaţii speciale).
- 16 septembrie: OMS şi FDA aprobă folosirea vaccinului.
- 26 noiembrie: demarează campania naţională de vaccinare în România, cu vaccin produs de Institutul Cantacuzino, conform recomandărilor OMS şi deciziei UE[6].
[modifică] Pandemia în Europa
Din ţările europene au fost raportate oficial, următoarele date referitoare la gripa A/H1N1: [7]
Situaţia în data: 21 octombrie 2009
| Ţară | Persoane înbolnăvite | Decese[8] |
|---|---|---|
| Albania | 3 | 0 |
| Austria | 4500 | 120 |
| Belgia | 126 | 5 |
| Ucraina | 3.000.000 | 210 |
| Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord | 21.159 | 114 |
| Germania | 4.445 | 2 |
| Spania | 16.538 | 45 |
| Franţa | 11.628 | 32 |
| Italia | 31.618 | 46 |
| Grecia | 6.520 | 3 |
| Suedia | 4.453 | 2 |
| Norvegia | 2.399 | 7 |
| Elveţia | 2.397 | 0 |
| Olanda | 2.364 | 4 |
| Cipru | 297 | 0 |
| Irlanda | 1.276 | 5 |
| Portugalia | 1.248 | 3 |
| Danemarca | 1.213 | 0 |
| România | 5990 | 82 |
| Finlanda | 176 | 0 |
| Malta | 123 | 3 |
| Serbia | 115 | 0 |
| Slovenia | 115 | 0 |
| Ungaria | 2.077 | 4 |
| Polonia | 2.071 | 0 |
| Cehia | 66 | 0 |
| Luxemburg | 52 | 1 |
| Croaţia | 50 | 0 |
| Slovacia | 47 | 0 |
| Islanda | 46 | 1 |
| Estonia | 39 | 0 |
| Bulgaria | 100.000 | 7 |
| Rusia | 28 | 0 |
| Letonia | 18 | 0 |
| Muntenegru | 18 | 0 |
| Lituania | 15 | 0 |
| Macedonia | 14 | 0 |
| Kazahstan | 13 | 0 |
| Georgia | 3 | 0 |
| Bosnia şi Herzegovina | 2 | 0 |
| Andorra | 1 | 0 |
| Kosovo | 1 | 0 |
| Monaco | 1 | 0 |
| Republica Moldova | 2500 | 25 |
[modifică] Pandemia în România
Primul caz confirmat de gripa A (H1N1) în România a fost confirmată pe 27 mai 2009 la o femeie de 30 de ani venită de la New York pe 23 mai, dupa ce a facut escala la Paris.
Conform directorului „Institutului Matei Balş”, Adrian Streinu-Cercel, Femeia avea o formă uşoară de boală şi nu mai prezintă acum riscul de a răspândi virusul.[9]
Pe baza morbidităţii (indexul de îmbolnăvire a populaţiei) posibile spre finele anului 2009, Ministerul Sănătăţii din România estimează un număr de circa 2200–2400 decese, majoritatea sub vârsta de 40 de ani, respectiv cam un deces la 10.000 de locuitori (estimările mai sumbre multiplică acest număr cu 10). Această mortalitate este egală sau inferioară celei provocate de gripele din ultima decadă[10].
[modifică] Analiză
Aceste indicii iniţiale sunt mai mult estimări, provenite din studierea structurii genetice a virusului şi prin comparaţia cu informaţiile deţinute cu privire la alte virusuri gripale cunoscute.
Vor trece săptămâni sau chiar luni până la o analiză biologică solidă, care să descopere potenţialul virusului H1N1. Ceea ce ne arată acest început de epidemie este dificultatea de a prezice potenţialul pandemic al tulpinilor gripale noi. În curând, Wellcome Trust Sanger Institute din Cambridge va începe secvenţierea genetică a virusului şi va monitoriza orice mutaţie sau schimbare cu potenţial agresiv.
Însă, există un aspect, care aduce o rază de speranţă în privinţa potenţialului pandemic al virusului H1N1. Acesta constă în faptul că, până acum, nu s-a descoperit nimic neobişnuit în nucleoproteina virusului, numită NS1, care este legată de puterea răspunsului imun pe care-l produce virusul. În cazul unor virusuri patogene, proteina NS1 iniţiază o furtună a citokinelor, o reacţie imună severă, ce poate fi fatală chiar şi pentru persoanele tinere şi sănătoase.
[modifică] Previziuni
Morbiditatea (proporţia în care produce îmbolnăviri) crescută a actualului virus A/H1N1, mai mare decât în cazul lui H5N1 i-a îngrijorat pe virusologi şi pe epidemiologi, în special din cauza posibilităţii teoretice, deşi cu şanse extrem de scăzute, ca H1N1 să se combine cu H5N1, rezultând un super-virus, care să se răspândească cu uşurinţă de la om la om. Virusul H5N1 este raportat şi studiat de aproape zece ani şi până acum nu s-a demonstrat că s-a combinat cu alte virusuri gripale. Această teamă a fost preluată de presă şi transformată în panică. Sensibilizate de epidemiile de gripă anuale şi pandemiile frecvente, oficialităţile au reacţionat la noul pericol - în majoritatea statelor - sub presiunea acestei panici mediatice şi mai puţin conform indicaţiilor profesioniştilor.
În SUA, 200.000 de oameni sunt spitalizaţi anual cu afecţiuni gripale, cu o mortalitate de aproximativ 36.000 de cazuri. Global, într-un an pandemic, morbiditatea cu diverse forme ale gripei sezonale este de circa 90 de milioane de cazuri, 865.000 spitalizări şi o mortalitate de circa 209.000.
În anul 1976, în SUA, în urma unui singur caz suspect de gripă porcină, soldat cu decesul victimei, 40 de milioane de americani au fost inoculaţi cu vaccin antigripal, unii murind din cauza vaccinului[11].
În anul 2003, virusologul Robert Webster a publicat în „American Scientist” un articol intitulat „Lumea se află în pragul unei pandemii care ar putea ucide o mare parte a populaţiei umane” (engleză The world is teetering on the edge of a pandemic that could kill a large fraction of the human population). Această „pandemie” apocaliptică s-a soldat cu 421 de cazuri confirmate de infectare cu H5N1, din care 257 de decese.
[modifică] Efectele nefaste ale panicii de provenienţă mediatică
[modifică] Efecte economice
Impactul panicii de provenienţă mediatică a fost destructiv pentru economia mexicană. Turismul mexican, una dintre principalele surse de venit a scăzut cu 80 %. De asemenea turismul spre Statele Unite a scăzut cu peste 50 % şi spre Canada, cu peste 40 %. Şi turismul european a avut de suferit, dar o apreciere cantitativă este dificilă, datorită suprapunerii peste criza economică.
Oficialităţile egiptene au folosit ocazia pentru a eutanasia porcii - principala sursă de carne a minorităţii creştine-copte, eradicând total populaţia porcină a copţilor, circa 250.000 de capete, fără a plăti despăgubiri[12][13][14][15].
[modifică] Acţiuni riscante ale populaţiei
Conform unor surse[16][17][18], unii părinţi din Marea Britanie au organizat aşa-numite „petreceri de gripă porcină”, unde îşi duceau copiii în apropierea persoanelor afectate de gripa porcină în speranţa că copiii se vor infecta de gripă înainte ca virusul să se transforme printr-o mutaţie într-unul mai periculos. Această acţiune a fost considerată foarte riscantă de autorităţile sanitare britanice.
[modifică] Măsuri de depistare în aeroporturi
Deoarece principala cale de răspândire a bolii este călătoria cu avionul, aeroporturile din lume au fost dotate cu puncte/cabinete medicale de detectare a gripei, bazate pe declaraţia voluntară a pasagerului asupra unei presupuse simptomatologii. Criterii mai obiective, bazate pe tehnologia de detecţie în infraroşu, au fost introduse în aeroporturile israeliene. Este vorba de o cameră video sensibilă la razele de căldură (infraroşii), concepută de OPGAL Optronic Ind. din Karmiel, Israel (engleză IR-Infrared Cameras Technology), care alertează la trecerea pasagerilor cu temperatura feţei de peste 340C - temperatura normală a feţei omului sănătos - indicând în direct pe pasagerii febrili[19]. Metoda este limitată la detectarea febrei, care poate avea şi alte cauze, în afara gripei A (H1N1), şi este total ineficientă faţă de purtătorii sănătoşi de virus A (H1N1).
[modifică] Teoria conspiraţiei
Producţia cantitativă a vaccinului anti-viral de tip A(H1N1) - specific sau în „coctail” cu alte vaccinuri antivirale de mare răspândire - este asigurată de concerne globale de producători de medicamente. Spaima unanimă a populaţiei, bine întreţinută mediatic ("Swine flu crisis - H1N1 virus out of control". "Cherie Blair, wife of ex-PM Tony Blair 'has swine flu'". "Experts fear - WHO warning: Killer virus can't be stopped!", etc.) a obligat guvernele din mai toată lumea (unele mai devreme, altele mai târziu) să supraliciteze pentru cumpărarea de sute de milioane de doze de vaccin, încă înainte de terminarea testelor de siguranţă şi de primirea aprobărilor instituţiilor de control.
Dr. Wolfgang Wodarg, specialist în boli pulmonare, igienă şi sănătate publică, şi conducătorul Comisiei de Sănătate a Parlamentului German şi a Uniunii Europene, a declarat că vaccinul preparat şi testat de concernul Novartis în Germania „este inoculat cu un ac foarte fierbinte” (engleză "with a very hot needle"). Mediul de cultură al virusului vaccinal conţine celule animale canceroase care, în afară de riscul de şoc anafilactic (alergic) ar putea provoca şi focare metastatice (canceroase)[20].
Dr. Johannes Löwer, preşedintele Institutului Paul Ehrlich semnalizează şi el că respectivul vaccin anti-gripal poate fi mai periculos decât gripa.
După dr. Wodarg, panica populaţiei de o pandemie gripală este o „orchestraţie mediatică”, „o afacere excelentă pentru industria farmaceutică” (engleză people’s fear of the pandemic as an "orchestration": "It is great business for the pharmaceutical industry") (în Neuen Presse).
[modifică] Goana după vaccin
Presiunea panicardă mediatică şi-a spus cuvântul şi goana după asigurarea opţiilor de procurare a unui vaccin a început[21]. Specialiştii au fost acţionaţi să se intereseze pe lângă marii producători în privinţa stadiului de experienţe pe viu/aprobarea dării în folosinţă, termenului de livrare a cantităţilor necesare, caltăţii/proprietăţilor vaccinului[22].
[modifică] Vaccinul specific
[modifică] Stadiile producţiei de vaccin
Iată o listă a stadiului producerii de vaccin, valabilă la 14 august 2009[23].
1. Sanofi Pasteur, Lyon, Franţa
- Situaţia actuală: A început experimentarea pe viu în Statele Unite pe 2 000 de voluntari.
- Aprobarea este prevăzută pentru octombrie.
- Statele care au achiziţionat vaccinul (declarate de societate): mai multe, printre care Franţa şi Statele Unite.
2. Baxter, Statele Unite - Illinois
- Situaţia actuală: A început experimentarea pe viu pe 5 000 de voluntari din ţări diferite.
- Aprobarea este prevăzută pentru octombrie.
- Statele care au achizitionat vaccinul: mai multe, printre care Britania, Irlanda (7.5 milioane de doze), Noua Zeelandă.
3. Glaxo Smith Kline, Brentford, Middlesex, Anglia.
- Situaţia actuală: A început experimentarea pe viu.
- GSK se obligă să iasă pe piaţă în septembrie (!)
- Peste 50 de state au achiziţionat 291 milioane de doze de vaccin. Statele Unite au cumpărat vaccin în valoare de 250 milioane $.
4. CSL Biotherapies, Melbourne, Australia.
- Situaţia actuală: A început experimentarea pe viu încă din luna iulie şi a obţinut rezultate pe grupe mici.
- Aprobarea este prevăzută pentru octombrie.
- Statele care au achiziţionat vaccinul: Societatea a refuzat să comunice.
- Situaţia actuală: A început experimentarea pe viu.
- Aprobarea este prevăzută pentru octombrie.
- Statele care au achiziţionat vaccinul: 35 de state, printre care Statele Unite (979 milioane $), Franţa, Elveţia, Marea Britanie, Germania, Canada, Australia şi Olanda.
6. Vaxine, Adelaide, Australia
- Situaţia actuală: A început experimentarea pe viu (a obţinut rezultate pe grupe mici) în iulie.
- Aprobarea este prevăzută pentru octombrie.
- Statele care au achiziţionat vaccinul: Societatea a refuzat să comunice.
7. Altele:
- India: Trei societăţi indiene vor începe experienţele pe viu la începutul anului 2010.
- Israel: Societatea de cercetări biologice Bionevacs, Nes Ţiona, Israel pregăteşte un vaccin unic, valabil pe viaţă, pentru toate formele de gripă, testele clinice vor începe peste 2-3 ani.
La 30 octombrie 2009, OMS informează că rezultatele studiilor clinice efectuate până la această dată sugerează că vaccinurile pandemice au acelaşi profil de siguranţă şi efecte secundare ca şi vaccinurile pentru gripa sezonieră[24].
[modifică] Aprobarea vaccinurilor pentru uz uman
La 16 septembrie 2009 FDA - Administraţia Americană de Aprobare a Alimentelor şi Medicamentelor (engleză Food and Drug Administration) a anunţat că a aprobat spre folosire pentru uz uman următoarele vaccinuri antigripale:
- -AFLURIA - CSL Limited (Afluria);
- -Fluarix - GlaxoSmithKline Biologicals;
- -FluLaval - ID Biomedical Corp. of Quebec;
- -FluMist - MedImmune, LLC;
- -Fluvirin - Novartis Vaccines and Diagnostics Ltd.;
- -Fluzone - Sanofi Pasteur, Inc[25].
Rezultatele testării vacinului pe voluntari în Anglia (Novartis) şi Australia au demonstrat că o singură doză de vaccin este suficientă pentru obţinerea unei imunităţi eficiente şi durabile. O.M.S. consideră că şi alte vaccinuri vor da rezultate asemănătoare[26].
[modifică] Vaccinul antigripal în România
[modifică] Declaraţia Ministerului Sănătăţii din 12.08.2009
Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Cantacuzino a primit de la institutul de profil din Marea Britanie două variante ale virusului gripal implicat în actuala pandemie şi, în momentul de faţă, se găseşte în etapa studiilor preclinice, urmând ca, în perioada următoare, să desfăşoare activităţile specifice studiilor clinice şi, bineînţeles, controlul de calitate al acestui vaccin. Există în acest sens proceduri standard. Autorizarea punerii pe piaţă se va face conform procedurilor aprobate de EMEA. Până la sfârşitul anului, Institutul Cantacuzino va produce o cantitate de 5 milioane de doze, pentru care Guvernul a alocat o sumă consistentă, de peste 21 de milioane lei. Campania de vaccinare a populaţiei se va desfăşura concomitent cu finalizarea producţiei de vaccin şi în conformitate cu recomandările OMS şi ale Centrului European de Control al Bolilor Transmisibile – acoperirea unui procent de 20% din populaţie. Vor fi ierarhizate persoanele care urmeaza să fie vaccinate, în funcţie de riscul de a contracta boala, de a face complicaţii şi de a transmite boala mai departe – de ex. persoanele din serviciile medicale şi din alte servicii publice vor fi primele vizate, conform protocoalelor. Sursa: Conf. dr. Alexandru Rafila, comunicator - Comunicat de presa al Ministerului Sănătăţii - 12.08.2009
Comisia de boli infecţioase a Ministerului Sănătăţii, (preşedinte - prof. dr. Adrian Streinu Cercel – Bucureşti) a numit un Consiliu Naţinal de Combatere a Pandemiei. Cei patru comunicatori, membri ai Comitetului de coordonare şi acţiune a Ministerului, care au fost desemnaţi să exprime poziţia oficială a Ministerului Sănătăţii în legătură cu măsurile luate şi eventuale evoluţii ale noii gripe în Romania sunt: dr. Gheza Molnar, consilier al ministrului, dr. Alexandru Rafila, consilier al ministrului, dr. Adriana Pistol, şeful Centrului Naţional pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile din Institutul de Sănătate Publică Bucureşti şi prof. dr. Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”. Aceştia pot fi contactaţi prin intermediul biroului de presă al Ministerului Sănătăţii[27].
[modifică] Campania de vaccinare în România
La 26 noiembrie 2009 Ministerul Sănătăţii din România a comunicat că demarează campania de vaccinare impotriva virusului A/H1N1. Vaccinul folosit, «Cantgrip», produs de Institutul Cantacuzino din Bucureşti, foloseşte un virus viu, inactivat, splitat, fără adjuvant, crescut - ca substrat - pe ouă embrionate, cu o concentraţie de HA (hemaglutinină) pe doză de 15 μg (A/California/07/09)[28].
Într-o primă fază a fost vaccinat personalul din prima linie, respectiv cel medico-sanitar şi cel care asigură securitatea naţională şi locală, ulterior distribuindu-se vaccin şi pentru imunizarea persoanelor din celelalte categorii de risc (elevi de liceu, studenţi, persoane peste 65 de ani şi bolnavi cronici)[29].
Vaccinul a fost distribuit în reţeaua de medicină de familie şi medicină şcolară în cursul lunii decembrie 2009.
[modifică] Mic dicţionar medical:
- Epidemie = Extinderea unei boli contagioase într-un timp scurt, prin contaminare, la un număr mare de persoane dintr-o localitate, regiune.
- Pandemie = Epidemie răspândită pe teritorii foarte întinse într-o ţară, în mai multe ţări sau continente.
- Hemaglutinină = Substanţă din sânge sau din componenţa unor virusuri sau din ţesuturile infectate cu unele virusuri, capabilă să realizeze agregarea hematiilor.
- Neuraminidază = Cea de-a doua glicoproteinã importantã de la suprafaţa virusului gripal. Ea determinã liza legăturilor acidului neuraminic din mucusul tractului respirator, favorizând astfel ataşarea virusului.
- Citokine = Mici proteine secretate de diferite tipuri de celule, care au o acţiune regulatoare şi stimulatoare în numeroase sisteme, între care şi cel imunitar.
[modifică] Vezi şi
| Note şi referinţe: |
|
[modifică] Bibliografie
- en Wells DL, Hopfensperger DJ, Arden NH, et al. Swine influenza virus infections. Transmission from ill pigs to humans at a Wisconsin agricultural fair and subsequent probable person-to-person transmission. JAMA 1991;265:478--81.
- en Myers KP, Olsen CW, Gray GC. Cases of swine influenza in humans: a review of the literature. Clin Infect Dis 2007;44:1084--8.
- en Newman AP, Reisdorf E, Beinemann J, et al. Human case of swine influenza A (H1N1) triple reassortant virus infection, Wisconsin. Emerg Infect Dis 2008;14:1470--2.
- en Vincent AL, Ma W, Lager KM, Janke BH, Richt JA. Swine influenza viruses: a North American perspective. Adv Virus Res 2008;72:127--54.
- en Kendal AP, Pereira MS, Skehel JJ, eds. Concepts and procedures for laboratory-based influenza surveillance. Atlanta: Centers for Disease Control, 1982.
[modifică] Legături externe
- Gripa porcină, simptome, tratament, vaccinul anti-gripal, ştiri şi comunicate de presă de la autorităţi - gripaporcina.net
- Gripa porcină, prezentată pas cu pas din surse oficiale - gripa-porcina.net
- Gripa porcină, gripa A, informaţii utile, simptome, ştiri - gripa-porcina.ro
- en Rapoarte zilnice de la Epidemic and Pandemic Alert and Response (WHO) - www.who.int („Departamentul de supraveghere a bolilor transmisibile şi de răspudere”)
- en European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) - www.ecdc.europa.eu („Rapoarte zilnice de la Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor”)
- en Interim CDC Guidance on Day and Residential Camps in Response to Human Infections with the Novel Influenza A (H1N1) Virus, http://www.cdc.gov/h1n1flu/camp.htm
- en Seasonal Influenza
- en Key Facts About Swine Influenza
- en Pandemic (H1N1) 2009 - www.who.int
- en Harta situaţiei la 5 mai 2009 - terrance.who.int
- en A Pandemic Is Declared Informaţii despre gripa porcină
- en Interim Guidance on Antiviral Recommendations for Patients with Novel Influenza A (H1N1) Virus Infection and Their Close Contacts
- en Fiore AE, Shay DK, Broder K, et al. Prevention and control of seasonal influenza with vaccines: recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP), 2009. MMWR Recomm Rep 2009;58:1-52. [Erratum, MMWR Recomm Rep 2009;58:896-7.] [Medline]
- en Henderson DA, Courtney B, Inglesby TV, Toner E, Neuzzo JB. Public health and medical responses to the 1957-58 influenza pandemic. Biosecur Bioterror, August 5, 2009.
- en World Health Organization. Availability of a candidate reassortant vaccine virus for the novel influenza A (H1N1) vaccine development. June 2009. (Accessed September 9, 2009 at http://www.who.int/csr/resources/publications/swineflu/ivr153_20090608_en.pdf.)
- en W.H.O.:Summary of available candidate vaccine viruses for development of pandemic (H1N1) 2009 virus vaccines. July 2009. (Accessed September 9, 2009 at http://www.who.int/csr/resources/publications/swineflu/summary_candidate_vaccine.pdf.)
- en CDC protocol of realtime RTPCR for influenza A(H1N1). (CDC reference no. I-007-05.) Geneva: World Health Organization, 2009. (Accessed September 9, 2009, at http://www.who.int/csr/resources/publications/swineflu/CDCRealtimeRTPCR_SwineH1Assay-2009_20090430.pdf.)
- en Australian Department of Health and Ageing. Australian influenza report 2009 — current report — 8 to 14 August 2009. (Accessed September 9, 2009, at http://www.health.gov.au/internet/main/publishing.nsf/content/cda-surveil-ozflu-flucurr.htm.)
- en Zimmer SM, Burke DS. Historical perspective -- emergence of influenza A (H1N1) viruses. N Engl J Med 2009;361:279-285.
- Ministerul Sănătăţii (Consiliul naţional de combatere a pandemiei) - informaţii despre alerta internaţională de gripă, http://www.ms.ro/pagina.php?id=3
- Gripa porcina in anul 2009 http://www.terapiamedicala.ro/en/boli-infectioase/1391-gripa-porcina-gripa-cu-virusul-gripal-a-h1n1-in-2009]
 |
Vezi Portalul Medicină |
