Pătraşcu cel Bun

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Pătraşcu cel Bun, a fost domn în Ţara Românească: martie 1554 - 26 decembrie 1557, şi era fiul domnului Radu Paisie.

[modifică] Raporturile cu Transilvania

La ordinul Porţii, merge cu oaste în Transilvania (1556) spre a restabili pe Ioan Sigismund care, împreună cu mama sa, regina Isabella, trebuiseră să se retragă în Polonia. 14.000 ostaşi munteni trec Carpaţii, o parte în luna mai, alta în iulie, iar marele vornic Socol aduce pe regină de la Liov. La 28 octombrie, Pătraşcu însuşi era la Cluj, mulţumit de rezultat — (la care a cooperat şi domnul Moldovei, Alexandru Lăpuşneanu). Cum liniştea nu a fost totuşi deplin restabilită, a fost nevoie de o nouă acţiune în Transilvania. Pătraşcu n-a mai putut însoţi oştile: era bolnav — încă din mai se află la Râmnic pentru aer, îngrijit şi de un medic, trimis de sibieni. La 26 decembrie 1557 se produce decesul. Spun unii că voievodul ar fi murit otrăvit chiar de marele vornic Socol, care ar fi avut el însuşi gânduri de domnie: lucrul nu este dovedit. Cert este numai că Socol, la revenirea lui Mircea Ciobanul, se refugiază împreună cu fiul său, Radu stolnic, în Transilvania, luând cu el şi vistieria defunctului: 400.000 de ducaţi. (Mai târziu, promite 14.000 ducaţi ambasadorului Franţei, la Istanbul, numai ca să nu fie predat turcilor şi ucis).

[modifică] Familia

Pătraşcu a fost căsătorit cu Doamna Voica, din neamul boierilor de la Slătioare. Au avut o fiica Maria (măritată în februarie 1555) şi trei fii: Petru, căruia i s-a zis mai târziu Cercel (viitorul domn), Vintilă instalat voievod de armatele lui Ioan Vodă cel Viteaz în 1574 (dar numai patru zile) şi Petraşcu, zis din Cipru. Potrivit majorităţii istoricilor ar fi avut ca fiu nelegitim pe Mihai Viteazul.

Este înmormântat la Mănăstirea Dealu. A fost numit "cel Bun" de istorici, pentru că a avut o domnie liniştită, fără a ucide vreun boier.

Predecesor: Mircea Ciobanul

Domnitor al Ţării Româneşti 1554-1557

Succesor: Petru cel Tânăr