Păsări răpitoare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Păsări răpitoare
{{{5}}}
Falco tinnunculus
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Subregn:
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Clasă: Aves
Subclasă:
Supraordin:
Ordin: Falconiformes
Subordin:
Suprafamilie:
Familia
Subfamilie:
Gen:
' {{{descrie9A}}}
' {{{descrie9B}}}
' {{{descrie9C}}}
Familiil
' Accipitridae
Falconidae
Pandionidae
Sagittariidae
Clasificare: (Sharpe, 1874)
'
' {{{descrie14}}}
'
' {{{descrie15A}}}
' {{{descrie15B}}}
' {{{descrie15C}}}
' {{{descrie16}}}
' {{{descrie17}}}
' {{{descrie18}}}
Răspândire
' {{{descrie19A}}}
' {{{descrie19B}}}
' {{{descrie19C}}}
' {{{descrie20}}}
' {{{descrie21}}}
' {{{descrie22}}}
' {{{descrie23}}}
' {{{descrie23A}}}
' {{{descrie23B}}}
' {{{descrie23C}}}

Păsări răpitoare (sau de pradă) este un termen uzual pentru păsările din ordinul Falconiformes, speciile care fac parte din acest ordin fiind o temă controversată. Cuprinde cinci familii. În general, sunt integrate în acest ordin familia Accipitridae (ulii, șerparii), Falconidae (șoimii), Pandionidae (vulturul pescar) și Sagittariidae (pasărea secretar). Mai demult aici era încadrată și familia Catartide (condorii), aceasta fiind mai nou încadrată în ordinul Ciconiiformes.

În grupa păsărilor răpitoare sunt încadrați, printre alte specii, vulturul, uliul și șoimul, ca și unele specii din familia Aegypiinae (vulturi pleșuvi), (Accipitridae) (acvile), (Strigidae), (bufnițe) și (harpii).

Caractere generale[modificare | modificare sursă]

Corpul păsărilor răpitoare este robust cu piept dezvoltat, corpul fiind relativ scurt. Capul este mare în raport cu corpul, au ochii mari bine dezvoltați, gâtul scurt și musculos. Păsările au un cioc ascuțit puternic, partea superioară a ciocului este mai lungă și încovoiată în jos. Picioarele păsărilor răpitoare sunt puternice cu degete prevăzute cu gheare lungi, încovoiate și ascuțite. Aripile păsărilor sunt bine dezvoltate, cu pene lungi care le permite o planare în zbor pe timp îndelungat.

Organele de simț[modificare | modificare sursă]

Organele de simț cel mai bine dezvoltate la aceste specii sunt văzul și auzul. Păsările au în ochi pe retină două pete galbene (fovea centralis) care le asigură o vedere binoculară clară la distanțe mari. Comparat cu vederea omului, o pasăre răpitoare are văzul de 4 ori mai bun. Păsările pot deosebi și culorile. În falconerie sunt folosiți predominant șoimii.

Hrana, răspândire[modificare | modificare sursă]

Cele mai multe specii sunt carnivore, prada la unele din ele fiind cadavre (vulturii pleșuvi). Păsările răpitoare se pot întâlni cu excepția Antarcticii pe toate continentele lumii. În Europa, speciile mai răspândite sunt Aquila chrysaetos, Falco tinnunculus și Buteo buteo,(buteo jamaicensiis) și (parabuteo unicictus).

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Păsări răpitoare