Pădurea Amazoniană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pădurea Amazoniană, lângă Manaus, Brazilia
Harta ecoregiunii pădurii Amazoniană, conform WWF. Linia galbenă prezintă aproximativ bazinul Amazonului. Hotarele naționale sunt reprezentate cu negru.

Pădurea Amazoniană (portugheză Floresta Amazônica, spaniolă Selva Amazónica), cunoscută și ca Amazonia (Amazônia, Amazonía) sau Jungla Amazoniană, este o pădure umedă de foioase care acoperă cea mai mare parte a bazinului Amazonului. Pădurea este situată în partea de nord a Americii de Sud, și se întinde pe teritoriul a 9 țări: Brazilia, Peru, Columbia, Venezuela, Ecuador, Bolivia, Guyana, Surinam și Guyana Franceză, având o suprafață de 5,5 milioane de kilometri pătrați. Amazonia constituie peste jumătate de păduri tropicale rămase pe Pământ și reprezintă cel mai bogat ecosistem al lumii[1], cu aproape 390 de miliarde arbori divizați în 16.000 de specii,[2] cu multe specii încă nedescoperite și endemice[3]. 60% din pădure se află pe teritoriul Braziliei, 13% se află în Peru, iar restul este împarțită de celelalte șapte state. În anul 2008 Pădurea Amazoniană a fost canditată pentru cele „7 Noi Minuni ale Naturii”.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Vedere aeriană a Pădurii Amazoniene, lângă Manaus

Pădurea Amazoniană s-a format probabil în era Eocen, și se estimează că există de cel puțin 55 de milioane de ani. Dupa extincția Cretacic-Tertiară, dispariția dinozaurilor, clima umedă a permis pădurii tropicale sa se răspandească pe intregul continent. In perioada Eocenului, se crede ca bazinul Amazonului a fost impartit in doua. Apa din partea estica se varsa spre Atlantic, in timp ce in partea vestica, apa curgea spre Pacific prin Bazinul Amazonian.

Vedere aeriană a Pădurii Amazoniene

Este cunoscut faptul ca s-au produs schimbari semnificante in Padurea Amazoniana in ultimii 21.000 de ani datorita glaciatiunii si apoi a deglaciatiunii. Datele arheologice arata ca primii oameni s-au stabilit aici acum 11.200 de ani.[4] Primul european care a calatorit de-a lungul Amazonului a fost Francisco de Orellana in anul 1542.[5]

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Deforestation in the Amazon rainforest threatens many species of tree frogs, which are very sensitive to environmental changes (pictured: Giant leaf frog)
Scarlet Macaw, which is indigenous to the American tropics.

Padurile tropicale gazduiesc foarte multe specii, iar in Padurea Amazoniana se gasesc cele mai multe spcii, depasind Africa si Asia.[6] Una din 10 specii cunoscute in lume, traiește în pădurea Amazoniană,[7] consituind cea mai mare colectie de plante si specii de animale din lume. Regiunea cuprinde aproximativ 2,5 milioane de specii de insecte,[8] zeci de mii de specii de plante, si aproximativ 2000 de specii de pasari si mamifere. Pana astazi, aici s-au clasificat cel putin 40.000 de specii de plante, 2.200 de specii de pești,[9] 1.294 specii de pasari, 427 mamifere, 428 amfibieni si 378 specii de reptile.[10] Una din 5 pasari din lumea intreaga, traieste in padurile Amazoniene. Doar in Brazilia, savanții au descoperit între 96.660 și 128.843 specii de nevertebrate.[11] Tot aici se gasesc si cei mai mari pradatori precum jaguarul si anaconda. In rau, se gasesc anghile care produc socuri electrice, piranha, si diverse specii de broaste periculoase care secreta venin.[12] Pericolul nu vine doar de la pradatori, ci si de la numerosi paraziti sau lilieci vampir care raspandesc rabia.[13]

Defrișări[modificare | modificare sursă]

Defrișări în Mato Grosso, 2007

Padurea s-a miscsorat de-a lungul timpului datorita asezarilor umane.[14] Pana in anii 60, accesul in padure era interzis, iar aceasta a ramas practic intacta.[15] Dupa anii 60 s-au construit ferme, iar cultivarea pamantului dus la defrisarea unor mari portiuni din padure. Aici, pamantul este productiv pentru o perioada scurta de timp, iar fermierii trebuiau sa se mute in mod constant intr-o alta zona, defrisand tot mai mult teren. Defrisarea este considerabila, urmarile acesteia putand fi vazute cu ochiul liber din spatiu. Intre anii 1991 si 2000 Padurea Amazoniana a pierdut între 415.000 și 587.000 de kilometri patrati.[16] In continuare, între 2000 și 2005 s-au defrisat circa 22.400 de kilometri patrati pe an.[17]

Oamenii Amazonului[modificare | modificare sursă]

Pădurea Amazonică văzută din satelită.

In Jungla Amazoniana traiesc un numar mare de grupuri etnice distincte. Acum 500 de ani triburile de aici erau semi-nomadice, se hraneau din vanat, pescuit si agricultura. Peste 2000 de triburi care au existat in secolul 16 au disparut ca o consecinta a stabilirii europenilor, o parte din ei fiind asimilati in populatia braziliana. In 1997 s-a estimat ca ar exista aproximativ 300.000 indivizi, grupati in 200 de triburi. Numarul este mult mai mare, daca am calcula si aceia din orasele braziliene. In anul 2007 s-a confirmat prezenta a 67 de triburi care traiesc separat de civilizatie si care nu au contact cu lumea exterioara. Origini Originea lor nu este foarte clara. Primele triburi se pare ca au ajuns aici la sfarsitul ultimei ere glaciare. Urme ale brazilienilor nativi dateaza din perioada de dupa migratia Asiatica. Brazilienii nativi nu au lasat prea multe dovezi arheologice. Chiar si asa, climatul si solul acid ar fi distrus aproape orice urma a materialului cultural, incluzand lemne si oase. Nu se cunosc multe despre istoria acestei regiuni inainte de anul 1500. Excavari recente au descoperit asezari omenesti, continand sute de case, indicand o structura sociala si economica complexa. Primii exploratori portughezi au ajuns in Brazlilia in aprilie 1500, si au gasit, spre uimirea lor, o asezare bogata in resurse, ocupata de sute de mii de oameni care traiau intr-un „paradis” de bogatii naturale. Pero Vaz de Caminha, scribul oficial al lui Pedro Alvares Cabral, a scris o scrisoare regelui Portugaliei, descriind frumusetea acestui pamant. In perioada cand portughezii au ajuns aici, pe teritoriul Braziliei se gaseau peste 2000 de triburi. Populatia bastinasa a inceput sa se decimeze cu venirea portughezilor. Portughezii au adus cu ei diverse boli precum tuberculoza, variola, la care bastinasii nu aveau imunitate. Relatiile bune intre portughezi si bastinasi aveau sa inceteze in urmatorii ani. Colonistii au inceput sa aiba copii cu femei Indiene, creand o noua generatie ce avea mai apoi sa devina majoritate. Portughezii au incercat sa profite dupa resursele gasite aici si au incercat sa foloseasca bastinasii ca sclavi. Acestia erau greu de capturat, si datorita bolilor aduse, numarul lor a scazut foarte mult. Tot in aceasta perioada a fost adus un numar mare de sclavi din Africa. Din pricina razboaielor numarul triburilor a scazut. Exista evenimente documentate, in care variola a fost folosita ca arma biologica. In Caxias, fermierii locali doreau mai mult pamant pentru a-si extinde fermele, si au dat locuitorilor haine purtate de oameni infectati cu variola (ce in mod normal acestea ar fi fost arse pentru a impiedica raspandirea bolii). Hainele infectau intregul trib. Acelasi lucru s-a intamplat si in alte sate din America de Sud. In Jungla Amazoniana astazi mai traiesc cateva sute de triburi.

Câțiva oameni politici și ziariști cred că Pădurea Amazoniană nu este proprietarea brazilienilor ci a umanități[18]. Al Gore a zis în 1989: „Contrar credinței brazilienilor, Amazonia nu este proprietarea lor, ea aparține tuturor”[19]. Există o dezbatere privind aceasta în presă, guvernul și societatea braziliană care sugerează că această pretenție dăunează suveranitatea statului[20]. Articolul ziarului New York Times din mai 2008 întitulat „Cui îi aparține de fapt această pădure tropicală?”[21] a forțat președintele Lula da Silva să răspundă că „Amazonia aparține Braziliei”[22] și apoi, mai agresiv, „Americanii nu au nicio autoritate morală pentru a sugera politicile de protejare”[23] și „protocolul de la Kyoto a deja eșuat în cazul Statelor Unite”[22].

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ MSN Encarta: Brazil” (în engleză). http://encarta.msn.com/encyclopedia_761554342_2/Brazil.html. Accesat la 6 martie 2009. 
  2. ^ Field Museum scientists estimate 16,000 tree species in the Amazon”. Field Museum. 17 octombrie 2013. http://www.eurekalert.org/pub_releases/2013-10/fm-fms101413.php. Accesat la 18 octombrie 2013. 
  3. ^ WWF: The importance of forests” (în engleză). http://www.panda.org/what_we_do/knowledge_centres/forests/about_forests/importance/habitats/. Accesat la 6 martie 2009. 
  4. ^ Roosevelt, A. C. (19 aprilie 1996). „Paleoindian Cave Dwellers in the Amazon: The Peopling of the Americas”. Science 272 (5260): 373–384. doi:10.1126/science.272.5260.373. Bibcode1996Sci...272..373R. 
  5. ^ Smith, A (1994). Explorers of the Amazon. Chicago: University of Chicago Press. ISBN 0-226-76337-4 
  6. ^ Turner, I.M. 2001. The ecology of trees in the tropical rain forest. Cambridge University Press, Cambridge. ISBN 0-521-80183-4
  7. ^ Amazon Rainforest, Amazon Plants, Amazon River Animals”. World Wide Fund for Nature. Arhivat din original la 12 mai 2008. http://web.archive.org/web/20080512070211/http://www.worldwildlife.org/wildplaces/amazon/index.cfm. Accesat la 6 mai 2008. 
  8. ^ Photos / Pictures of the Amazon Rainforest”. Travel.mongabay.com. Arhivat din original la 17 decembrie 2008. http://web.archive.org/web/20081217091934/http://travel.mongabay.com/brazil/brazil_amazon_index.htm. Accesat la 18 decembrie 2008. 
  9. ^ James S. Albert; Roberto E. Reis (8 martie 2011). Historical Biogeography of Neotropical Freshwater Fishes. University of California Press. p. 308. http://www.ucpress.edu/book.php?isbn=9780520268685. Accesat la 28 iunie 2011 
  10. ^ Da Silva, Jose Maria Cardoso et al. (2005). „The Fate of the Amazonian Areas of Endemism”. Conservation Biology 19 (3): 689–694. doi:10.1111/j.1523-1739.2005.00705.x. 
  11. ^ Lewinsohn, Thomas M.; Paulo Inácio Prado (1 iunie 2005). „How Many Species Are There in Brazil?”. Conservation Biology 19 (3): 619–624. doi:10.1111/j.1523-1739.2005.00680.x. 
  12. ^ Staff (2 iulie 2007). „Piranha 'less deadly than feared'”. BBC News. Arhivat din original la 7 iulie 2007. http://web.archive.org/web/20070707045045/http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/6259946.stm. Accesat la 2 iulie 2007. 
  13. ^ da Rosa, Elizabeth S. T. et al. (1 august 2006). „Bat-transmitted Human Rabies Outbreaks, Brazilian Amazon” (PDF). Emerging Infectious Diseases 12 (8): 1197–1202. PMID 16965697. PMC 3291204. Arhivat din original la 29 octombrie 2008. http://web.archive.org/web/20081029174845/http://origin.cdc.gov/ncidod/EID/vol12no08/pdfs/05-0929.pdf. Accesat la 11 octombrie 2008. 
  14. ^ Various (2001). Bierregaard, Richard; Gascon, Claude; Lovejoy, Thomas E.; Mesquita, Rita. ed. Lessons from Amazonia: The Ecology and Conservation of a Fragmented Forest. Yale University Press. ISBN 0-300-08483-8 
  15. ^ Kirby, Kathryn R.; Laurance, William F.; Albernaz, Ana K.; Schroth, Götz; Fearnside, Philip M.; Bergen, Scott; M. Venticinque, Eduardo; Costa, Carlos da (2006). „The future of deforestation in the Brazilian Amazon”. Futures 38 (4): 432–453. doi:10.1016/j.futures.2005.07.011. 
  16. ^ Centre for International Forestry Research (CIFOR) (2004)
  17. ^ Barreto, P.; Souza Jr. C.; Noguerón, R.; Anderson, A. & Salomão, R. 2006. Human Pressure on the Brazilian Amazon Forests. Imazon. Retrieved September 28, 2006. (The Imazon web site contains many resources relating to the Brazilian Amazonia.)
  18. ^ Dois séculos de cobiça internacional” (în portugheză). http://www.terra.com.br/istoe/edicoes/2012/imagens/brasilamazonia6_28.jpg. Accesat la 6 martie 2009. 
  19. ^ Telegraph: Brazil can preserve Amazon rainforest without outside help, says president” (în engleză). http://www.telegraph.co.uk/news/2039654/Brazil-can-preserve-Amazon-rainforest-without-outside-help,-says-president.html. Accesat la 6 martie 2009. 
  20. ^ Estadao.Com.Br: Soberania sobre Amazônia é brasileira, diz presidente do STF” (în portugheză). http://www.estadao.com.br/geral/not_ger178497,0.htm. Accesat la 6 martie 2009. 
  21. ^ NYT: Whose rain forest is this, anyway?” (în engleză). http://www.nytimes.com/2008/05/18/weekinreview/18barrionuevo.html?_r=2&scp=3&sq=amazon&st=nyt&oref=slogin. Accesat la 6 martie 2009. 
  22. ^ a b G1: Amazônia brasileira tem dono, diz Lula” (în portugheză). http://g1.globo.com/Noticias/Politica/0,,MUL536698-5601,00-AMAZONIA+BRASILEIRA+TEM+DONO+DIZ+LULA.html. Accesat la 6 martie 2009. 
  23. ^ G1: 'Todo mundo acha que pode meter dedo na Amazônia', diz Lula” (în portugheză). http://g1.globo.com/Noticias/Politica/0,,MUL590743-5601,00-TODO+MUNDO+ACHA+QUE+PODE+METER+DEDO+NA+AMAZONIA+DIZ+LULA.html. Accesat la 6 martie 2009. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Pădurea Amazoniană

Coordonate: 3°09′36″S 60°01′48″V / 3.16000°S 60.03000°V / -3.16000; -60.03000