Păşune
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
O păşune este un teren agricol acoperit cu iarbă, care serveşte ca hrană (nutreţ) pentru animalele erbivore. Termenul poate cuprinde şi expresia de „pajişte cu flori de câmp”.
După modul de folosire a păşunilor, se pot clasifica în fâneţe, păşuni, izlazuri, de unde se recoltează plantele pentru însilozare sau obţinerea fânului pentru iarnă prin uscare.
După regiunea în care se află, cele care se află la o anumită altitudine sunt numite păşuni alpine. Sau după timpul de folosire sunt păşuni permanente, sau păşuni cultivate. Păşunatul modern pentru a împiedica distrugerea florei printr-un păşunat excesiv se parcelează cu ajutorul unor garduri electrice, creând posibilitatea refacerii ierburilor de pe păşune.
Printre regulile de păşunat se poate aminti faptul că nu se păşunează cu erbivore mari (bovine, cabaline) unde s-a păşunat deja cu ovine, care lasă în urma păşunatului o iarbă mică care nu poate fi consumat de erbivorele mari.
Păşunile umede sunt un mediu prielnic de dezvoltare a unor paraziţi, din care cauză acestea se folosesc ca păşuni numai în anumite perioade ale anului şi după ce în prealabil au fost tratate.
„Păşunile blestemate” au fost numite acelea care erau infectate cu spori ai bacilului Antracis care producea antraxul, pe aceste locuri boala apărea la animalele de pe păşune într-un mod periodic.
[modifică] Vezi şi
 |
Acest articol despre agricultură este un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
