OPEC

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
OPEC

Sediul central al OPEC în Viena
AbreviereOPEC  Modificați la Wikidata
Înființare[1][2]  Modificați la Wikidata
SediuInnere Stadt
Limbi oficialelimba arabă  Modificați la Wikidata
site web oficial
cont Twitter

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) este o organizație internațională alcătuită din Algeria, Angola, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Gabon, Guineea Ecuatorială, Iran, Irak, Kuwait, Libia, Nigeria, Republica Congo și Venezuela. Sediul central al OPEC (din 1965) este situat în Viena, Austria. Organizația este considerată de mulți observatori drept un cartel.

Scopul principal al organizației, conform statutului ei, este determinarea celor mai bune modalități pentru apărarea intereselor statelor membre, în mod individual și colectiv; întocmirea și adoptarea metodelor pentru a garanta stabilizarea prețurilor pe piețele acțiunilor petroliere internaționale în vederea eliminării fluctuațiilor dăunătoare și inutile; considerarea continuă a intereselor națiunilor producătoare și a necesității securizării venitului stabil a țărilor membre; susținerea eficientă, economică și regulată cu petrol a națiunilor consumatoare și o întoarcere cinstită a capitalului pentru investitorii în industria petrolieră.

Influența OPEC pe piață nu a fost întotdeauna una de stabilizare. Ea a alarmat lumea favorizând inflația atât în țările în curs de dezvoltare, cât și în cele dezvoltate prin folosirea „armei petrolului” în criza petrolului din 1973. Capacitatea OPEC de a controla prețul petrolului s-a diminuat considerabil de atunci, ca urmare a descoperirii și dezvoltării unor mari exploatări de petrol în Golful Mexic și Marea Nordului. Oricum, OPEC are încă o mare influență asupra prețului petrolului.

În mai 2008, Indonezia, care a devenit importator net de petrol, a anunțat că se va retrage din OPEC[3]. Indonezia a înregistrat o scădere a producției de petrol începând cu anul 1995, devenind importator net.

În mai 2008, Algeria, a anunțat că își va spori capacitatea de rafinare a petrolului la 50 milioane tone/an până în 2014, de la nivelul actual de 22 milioane tone[4].

Membrii OPEC[modificare | modificare sursă]

Cei mai mari exportatori și importatori de petrol

Organizația are 13 state membre. Ele sunt listate mai jos conform datei aderării.

Foști membri[modificare | modificare sursă]

Viitori membri[modificare | modificare sursă]

  • Sudan (și-a exprimat intenția de a deveni membru)

Limba oficială a OPEC este engleza cu toate că limba oficială a majorității statelor membre este araba (7 membri sunt state arabe). Doar un singur membru are engleza ca limbă oficială (Nigeria).

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.monde-diplomatique.fr/index/sujet/opep  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ https://fastercapital.com/content/Unveiling-the-Controversial-Practice-of-OPEC-s-Price-Fixing.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Indonezia a anuntat ca se va retrage din OPEC [nefuncțională]
  4. ^ Algeria își va dubla capacitatea de rafinare a petrolului[nefuncțională]
  5. ^ Africa-Middle East, News and Perspectives from a Land of Opportunities. „After two decades, Gabon returns to OPEC”. Accesat în . 
  6. ^ Africa News. „Equatorial Guinea approved as latest OPEC member”. Accesat în . 
  7. ^ Simon Webb and Alex Lawler, Reuters. „Ecuador rejoins OPEC, bolsters producer power”. Accesat în . 
  8. ^ Organization of the Petroleum Exporting Countries (OPEC). „Member Countries”. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]