Ibuprofen
| Ibuprofen | |
-Ibuprofen_Structural_Formula_V1.svg) | |
 | |
| Identificare | |
|---|---|
| Număr CAS | 15687-27-1[1][2]  |
| PubChem | 3672[3] |
| DrugBank | 01050[4] |
| ChemSpider | 3544[5] |
| UNII | WK2XYI10QM[1] |
| KEGG | C01588[6] |
| ChEMBL | CHEMBL521[7] |
| Cod ATC | C01EB16[8] |
| SMILES | CC(C)CC1=CC=C(C=C1)C(C)C(=O)O[3] |
| InChI | InChI=InChI=1S/C13H18O2/c1-9(2)8-11-4-6-12(7-5-11)10(3)13(14)15/h4-7,9-10H,8H2,1-3H3,(H,14,15)[3] |
| Date chimice | |
| Formulă | C₁₃H₁₈O₂[3] |
| Masă molară | 206,131 u.a.m.[3] |
Modifică date / text  | |
Ibuprofenul (cu denumirile comerciale Brufen[9] și Advil) este un antiinflamator nesteroidian din clasa derivaților de acid propionic, utilizat ca antiinflamator,analgezic și antipiretic.[10][11] Printre principalele indicații se numără: durere de intensitate ușoară până la moderată, febră, poliartrită reumatoidă, artroză și dismenoree.[10][9] Căile de administrare disponibile sunt orală, intravenoasă, topică și rectală.[10]
Se află pe lista medicamentelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății.[12] Medicamentul a fost descoperit în 1961.[13] Este disponibil ca medicament generic. Ibuprofen a fost lansat pe piață pentru prima dată în anul 1969 în Regatul Unit și în anul 1974 în Statele Unite ale Americii.[14]
Indicații[modificare | modificare sursă]
Analgezic în durerea ușoară și moderată reumatism degenerativ și inflamator, suferințe disco-vertebrale, reumatism extraarticular.
Efecte adverse[modificare | modificare sursă]
Greață, vome, epigastralgii, diaree, erupții, prurit, cefalee, amețeli, anxietate.[15][16] Efectele adverse mai puțin frecvente includ ulcer esofagian, insuficiență cardiacă, niveluri ridicate de potasiu în sânge, afectarea funcției renale, confuzie și bronhospasm. Ibuprofenul poate agrava astmul, uneori în mod fatal.[17] Pot apărea reacții alergice, inclusiv anafilaxie și șoc anafilactic.[18]
Un studiu canadian asupra femeilor gravide sugerează că cele care iau orice tip sau cantitate de AINS (inclusiv ibuprofen, diclofenac și naproxen) au avut de 2,4 ori mai multe șanse de a avea un avort spontan decât cele care nu au luat aceste medicamente. Cu toate acestea, un studiu israelian nu a constatat un risc crescut de avort spontan în grupul de mame care utilizează AINS.[19][20]
Contraindicații[modificare | modificare sursă]
Alergie la ibuprofen, ulcer gastric și duodenal, hepatite, angioedem, sarcină.
Mod de administrare[modificare | modificare sursă]
Oral, analgezic 200–1000 mg pe zi; ca antiinflamator 1200–2400 mg pe zi, divizat în 3-4 prize. Prima doză zilnică se poate lua dimineața, pe nemâncate, celelalte după masă.
Controverse[modificare | modificare sursă]
În decembrie 2015, justiția australiană a decis că producătorul medicamentului, gigantul farmaceutic Reckitt Benckiser trebuie să retragă din rafturile farmaciilor din Australia unele cutii ale popularului analgezic Nurofen, pe motiv că a fost făcută reclamă mincinoasă.[21] Decizia justiției a fost luată după ce în urmă cu nouă luni, Comisia de Concurență și Consum a Australiei (ACCC) a denunțat instanței faptul că Nurofenul este vândut pentru diverse afecțiuni în cutii diferite, deși substanța activă este identică în toate.[21]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d ibuprofen (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în
- ^ a b CAS Common Chemistry, accesat în
- ^ a b c d e f g h i j k l m n „ibuprofen”, ibuprofen (în engleză), PubChem, accesat în
- ^ a b Ibuprofen (în engleză), DrugBank, accesat în
- ^ a b Ibuprofen (în engleză), ChemSpider, accesat în
- ^ a b ibuprofen (în engleză), ChEBI, accesat în
- ^ a b IBUPROFEN (în engleză), ChEMBL, accesat în
- ^ a b Ibuprofen (în engleză), DrugBank,
- ^ a b „Rezumatul caracteristicilor produsului - Brufen 400 mg comprimatefilmate cu ibuprofen” (PDF), Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, arhivat din original (PDF) la , accesat în
- ^ a b c „Ibuprofen”. The American Society of Health-System Pharmacists. Accesat în .
- ^ „Ibuprofen”, DrugBank - Canadian Institutes of Health Research, accesat în
- ^ „WHO Model List of Essential Medicines (19th List)” (PDF). World Health Organization. aprilie 2015. Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în .
- ^ Magazine, Smithsonian; Kindy, David. „The Inventor of Ibuprofen Tested the Drug on His Own Hangover” (în engleză). Smithsonian Magazine. Accesat în .
- ^ „Ibuprofen Monograph for Professionals - Drugs.com”. web.archive.org. . Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ Castellsague, Jordi; Riera-Guardia, Nuria; Calingaert, Brian; Varas-Lorenzo, Cristina; Fourrier-Reglat, Annie; Nicotra, Federica; Sturkenboom, Miriam; Perez-Gutthann, Susana; Safety of Non-Steroidal Anti-Inflammatory Drugs (SOS) Project (), „Individual NSAIDs and Upper Gastrointestinal Complications”, Drug Safety (în engleză), 35 (12), pp. 1127–1146, doi:10.1007/BF03261999, ISSN 1179-1942, PMC 3714137
, PMID 23137151, accesat în
- ^ Rossi, S, ed. (). Australian Medicines Handbook (ed. 2013). Adelaide: The Australian Medicines Handbook Unit Trust. ISBN 978-0-9805790-9-3.
- ^ „Redirecting”. linkinghub.elsevier.com. Accesat în .
- ^ Shaikhain, Talal A.; Al-Husayni, Faisal; Elder, Kareem; Shaikhain, Talal A.; Al-Husayni, Faisal; Elder, Kareem (), „Ibuprofen-induced Anaphylactic Shock in Adult Saudi Patient”, Cureus (în engleză), 11 (12), doi:10.7759/cureus.6425, ISSN 2168-8184, accesat în
- ^ Daniel, Sharon; Koren, Gideon; Lunenfeld, Eitan; Bilenko, Natalya; Ratzon, Ronit; Levy, Amalia (), „Fetal exposure to nonsteroidal anti-inflammatory drugs and spontaneous abortions”, CMAJ (în engleză), 186 (5), pp. E177–E182, doi:10.1503/cmaj.130605, ISSN 0820-3946, PMC 3956584 , PMID 24491470, accesat în
- ^ Verma, Pamela; Clark, Christine A.; Spitzer, Karen A.; Laskin, Carl A.; Ray, Joel; Koren, Gideon (), „Use of non-aspirin NSAIDs during pregnancy may increase the risk of spontaneous abortion”, Evidence-Based Nursing (în engleză), 15 (3), pp. 76–77, doi:10.1136/ebnurs-2011-100439, ISSN 1367-6539, PMID 22411163, accesat în
- ^ a b Persoanele care au înghițit Nurofen au fost păcălite. O instanță din Australia a descoperit înșelătoria gigantului farmaceutic, 12.15.2015, Mihaela Stoica, Descoperă, accesat la 16 decembrie 2015
Legături externe[modificare | modificare sursă]
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
