Notre-Dame de Reims

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Catedrala Notre-Dame de Reims
Cathedral Notre-Dame de Reims, France-PerCorr.jpg
Notre-Dame de Reims
Informații generale
Confesiune: romano-catolică
Hram: Sfânta Maria
Ctitor:
Tip: catedrală
Anul sfințirii: secolul al XIII-lea
Localizare
Țara: Franța
Localizare: Reims
Date despre construcție
Stil arhitectonic: gotic
Înălțime maximă: 81 metri

Notre-Dame din Reims este o catedrală romano-catolică situată la Reims, în Champagne-Ardenne. Construcția sa debutând la începutul secolului al XIII-lea, este posterioară Catedralei Notre-Dame din Paris și Catedralei Notre-Dame din Chartres, dar anterioară Catedralei Notre-Dame din Strasbourg, Catedralei Notre-Dame din Amiens și celei din Beauvais. Consacrată Fecioarei Maria, construcția catedralei a fost terminată în secolul al XIV-lea.

Este vorba de una dintre realizările majore ale stilului gotice în Franța, atât pentru arhitectura sa cât și pentru statuile sale, care sunt nu mai puțin de 2.303. Catedrala se înscrie, prin acestea, în Patrimoniul mondial UNESCO din 1991. Unul din cele mai căutate locuri ale turismului din Champagne, catedrala a primit 1.500.000 de vizitatori, în 2007.[1]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Primele catedrale din Reims[modificare | modificare sursă]

Potrivit istoricului, poetului și cronicarului Flodoard (~894-966), Sfântul Nicasiu, episcop de Reims, a fondat prima catedrală din Reims la începutul secolului al V-lea[2], probabil spre anul 401[3], pe vechile terme gallo-romane[4]. Se situa nu departe de bazilica precedentă, cea a Sfinților Apostoli, ridicată sub Betause[5]. În fața ușii catedralei sale, deja dedicată Maicii Domnului, Sfântul Nicasiu a fost decapitat de vandali în 407 sau de huni în 451. Se pare că cea de-a doua dată este cea corectă deoarece Bazilica Santa Maria Maggiore, considerată ca fiind prima biserică consacrate Fecioarei Maria, datează din 430. Cu toate acestea, Patrick Demouy îl vede pe Sfântul Nicasiu drept « un precursor al cultului marial » [5]. Edificiul măsura atunci cca 20 m x 55 m[6]. În această catedrală s-a desfășurat botezul lui Clovis[7], de către episcopul Remi din Reims, într-o zi de 25 decembrie[8]. Anul acestei celebrări este un subiect de dezbatere și este situat între 496 și 499. Un baptisteriu a fost construit în secolul al VI-lea, la nord de edificiul actual. Planul său era pătrat în exterior și circular în interior[2].

În 816 Ludovic cel Pios a fost primul monarh francez[9][10] care a fost încoronat la Reims, de către Papa Ștefan al IV-lea[2]. Celebrarea încoronării a pus în evidență starea proastă a edificiului, care a devenit atunci sediu al unei arhiepiscopii[7].

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ fr Source: Tourisme en Champagne.
  2. ^ a b c Élie Lambert, La cathédrale de Reims et les cathédrales qui l'ont précédée sur le même emplacement, in Comptes-rendus des séances de l'Académie des Inscriptions et Belles-Lettres, 103e année, numéro 2, année 1959, pagina de început al capitolului 241 Citiți online [1] consultat la 27 aprilie 2013
  3. ^ Jean-Jacques Bourassé, Les plus belles cathédrales de France, A. Mame éditeur, 1861, p. 39, total 411 pagini Citiți online [2]
  4. ^ (Demouy 1995, p. 11)
  5. ^ a b (Demouy 1995, p. 10)
  6. ^ (Demouy 1995, p. 11-12)
  7. ^ a b Patrick Demouy, « Genèse d'une cathédrale royale », in Historia Événement. Spécial 800e anniversaire de la cathédrale de Reims, supplément gratuit du n° 773 de mai 2011., p. 9.
  8. ^ Georges Bordonove, Clovis, éditions Pygmalion, 1988, p. 97.
  9. ^ Laurent Theis, Clovis de l'histoire au mythe, éditions Complexe, 1996, Citiți online [3], p.93.
  10. ^ Gilles Baillat, Reims, éditions Bonneton, 1990, citiți online [4], p.57.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Chapuy, Vues pittoresques de la cathédrale de Reims, et détails Remarquables de ce monument, Engelmann et Cie, Paris, 1826; spre text online: [5]
  • Inconnu, Notice sur le mobilier de l'église cathédrale de Reims, P. Regnier, Reims, 1856; spre text online: [6]
  • Victor Tourneur, Description historique et archéologique de Notre-Dame de Reims, Paul Giret, Reims, 1868; spre text online: [7]
  • « Reims : la cathédrale en lumière », dans Le Moniteur des Travaux publics et du Bâtiment, 3 novembre 2006, n. 5371.
  • Yves Boiret, « Restauration et conservation de la cathédrale de Reims », dans Les Dossiers d'archéologie, octobre 1993, n° 186.
  • Braive : « La restauration de la cathédrale de Reims », dans Travaux, octobre 1938, n. 70 .
  • François Collombet, Les plus belles cathédrales de France, Sélection du Readers Digest, Paris (France), ISBN: 2-7098-0888-9, 1997; p. 134-141.
  • Patrick Demouy, Notre-Dame de Reims, Sanctuaire de la monarchie sacrée, collection „Patrimoine au présent”, CNRS Éditions, mars 1995, Paris, ISBN 2-271-05258-0, 128 pagini.
  • Patrick Demouy, Reims, la cathédrale, ISBN: 2-7369-0265-3, 2000.
  • Patrick Demouy, « La Cathédrale Notre-Dame », dans Les Dossiers d'archéologie, octobre 1993, n. 186.
  • Patrick Demouy, Notre-Dame de Reims, CNRS Éditions, ISBN: 2-271-05258-0, 2001.
  • Patrick Demouy, « Reims, fille de Rome et église-mère des Francs », dans Les Dossiers d'archéologie, octobre 1993, n. 186.
  • Gérard Denizeau, Histoire visuelle des Monuments de France, Larousse, Paris, ISBN: 2-03-505201-7, 2003 ; p. 102-104.
  • Gérard Denizeau, Larousse des cathédrales, Paris, 2009, 314 p. (ISBN: 978-2-03-583961-9)
  • Alain Erlande-Brandenburg, Histoire de l'architecture française, tome 1, Éditions du Patrimoine, Mengès, Paris , ISBN: 2-85620-367-1, 1995.
  • Yann Harlaut, L'Ange au Sourire de Reims, Naissance d'un mythe, Éditions Dominique Guéniot, Langres, novembre 2008, ISBN 978-2-87825-435-8
  • de Erwin Heinle, Türme aller Zeiten - aller Kulturen ediția a 3-a, Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart (Germania), ISBN: 3-421-02931-8, 1997; p. 141.
  • Villard de Honnecourt, Livre de pourtraicture (Album de Villard de Honnecourt).
  • Dieter Kimpel, L'Architecture gothique en France 1130-1270, Flammarion, Paris, ISBN: 2-08-010970-7, 1990.
  • Peter Kurmann, La Cathédrale Notre-Dame de Reims, Monum, Éditions du Patrimoine, Paris, ISBN: 2-85822-614-8, 2001.
  • en Robert Mark, High Gothic Structure, The Art Museum, Princeton University, Princeton (États-Unis), ISBN: 0-943012-05-8, 1984; pp. 22–25.
  • Isabelle Pallot-Frossard, « Le musée de l'œuvre de la cathédrale », dans Les Dossiers d'archéologie, octobre 1993, n. 186.
  • Jean-Marie Pérouse de Montclos, Le Guide du Patrimoine : Champagne-Ardenne, Hachette, Paris, ISBN: 2-85822-614-8, 1995.
  • Gérard Rondeau, texte d'Auguste Rodin: La Cathédrale de Reims, Editions RMN, EAN, 2011.
  • en Whitney S. Stoddard, Art & Architecture in Medieval France, Icon Éditions (Harper & Row Publishers), New York (États-Unis), ISBN: 0-06-430022-6, 1972; p. 197-209.
  • Claude Tuot, Les Masques de la cathédrale de Reims, La chair dans la pierre, Editions Créer, 2011.
  • Claude Tuot, Sophie Andrade, La cathédrale de Reims, Clés pour un parcours, CRDP Champagne-Ardenne, 2011
  • Sophie Andrade, Claude Tuot, Laurence Tuot, Carnet du jeune visiteur, La cathédrale de Reims CRDP Champagne-Ardenne, 2011
  • Claude Tuot, Christiane Fournier, Le Théâtre des gargouilles de la cathédrale de Reims, Editions Créer, 2009.
  • Thierry Jordan, Reims, La Nuée Bleue, collection „La grâce d'une cathédrale”, 2011, Strasbourg, 544 pagini, ISBN 978-2-7165-0769-1

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Notre-Dame de Reims