Concentrație normală

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Normalitate)

În chimie concentrația normală sau normalitatea unei soluții este egală cu raportul dintre concetrația molară și factorul de echivalență (care reprezintă numărul de moli ce corespund unui echivalent (Eq)) al unei substanțe:

Normalitatea
De exemplu, 1 Eq Ca2+ = 1/2 moli Ca2+, deci factorul de echivalență (feq) pentru Ca2+ este 1/2.

Unități[modificare | modificare sursă]

Simbolul normalității este „N”, iar unitatea de măsură derivată este „mol/L” (mol per litru). Câteodată, mai este folosit simbolul „Eq/L” sau „mEq/L” (=0.001 N) pentru medicină.