Nitrat de celuloză
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Structură | |
|---|---|
 |
|
| Nume | Nitrat de celuloză |
| alte denumiri | nitroceluloză |
| formula chimică | C6H7O2 (ONO2)3 (Trinitrat) |
| nr. CAS | 9004-70-0 |
| aspect | masă albă apoasă |
| Proprietăţi | |
| masa molară | 252,14 bis 297,14 g·mol−1 |
| stare de agregare | solid |
| densitate | ca. 1,67 g·cm−3 |
| punct de topire | ca. 185 °C |
| punct de fierbere | ? |
| solubilitate | ? |
 Inflamabil |
|
| R- şi S-text | R: 1-3 S: (2-)16-33-37-39 |
| MAK | ? |
| Dacă nu sunt alte indicaţii atunci se ţine cont de prevederile Standard. |
|
Nitratul de celuloză este o substanţă albă fibroasă cu miros şi consistenţă neplăcută. Numele de nitroceluloză care este încă folosit nu esre corect ci este un ester cu gruparea RCO-NO2.
Cuprins |
[modifică] Istoric
„Schießbaumwolle“ cum mai este numit în germană tradus ar fi „bumbac pentru puşcă” a fost descoperit în anul 1846 de „Christian Friedrich Schönbein” şi independent de el de Rudolf Christian Böttger (1806–1881). Ambii descoperă în acelaşia nitratul de celuloză după cum a stabilit profesorul F. J. Otto din Braunschweig.
[modifică] Obţinere
Nitratul de celuloză este produs în industria chmică pe scară largă din celuloză şi un amestec de 1:2 sau 2:1 acid azotic concentrat, acid sulfuric concentrat şi ulei.
Din punct de vedere formal este o reacţie dintre un alcool şi un acid cu formarea unui ester. La un procent de azot > 12,75 % se formează în proporţie mai mare nitrat de celuloză iar la concentraţia < 12,75 % se formează mai ales binitrat de celuloză (gelatina sau colodiu exploziv) 
După reacţie se spală cu apă resturile de acid până ce nitroceluloză are un pH neutru (7). In trecut în aceste fabrici erau frecvente exploziile provenite de la impurităţi şi produsele secundare. Până ce în anul 1864 englezul Frederick Augustus Abel descoperă procedeul de mărunţire umedă într-un agregat numit „olandez” de mărunţire a materie prime necesare hârtiei.
[modifică] Proprietăţi
- temperatura la care exploadează ca. 3100 °C
- volumul exploziei : 370 cm³
- sensibilitate la lovire : 3 Nm
- procentul în azot max.14,14 %
- viteza de propagare a detonaţiei 6300 m/s
- puterea exploziei 147 % faţă de TNT
- raportul oxigen / azot: -29,8 % /13,5 %
- Este inflamabil chiar în lipsă de oxigen, arde cu flacără galbenă formând CO2, CO, H2O, N2 şi H2. In timpul arderii în comparaţie cu praful de puşcă nu rezultă un fum vizibil.
[modifică] Utilizare
- la producerea de mătase sintetică
- împreună cu camforul serveşte la producerea celuloidului (material termoplastic) folosind la producerea de filme, materiale fotografice şi mingi de tenis de masă
- dizolvat în acetonă sau alţi solvenţie este folosit ca liant la lacuri speciale numite nitrolacuri, lacuri rezistente la solicitări mecanice
- în pirotehnică este folosit la producerea unor efecte la focurile de artificii
- în biologia moleculară, biochimie se produc membrane din nitroceluloză.
[modifică] Măsuri de protecţie
Nitroceluloza este manipulat ca şi o substanţă explozivă, care poate exploada prin lovire sau supraîncălzire ca şi la scânteiia produsă de curenţii electrostatici.
