Nimfă (mitologie)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Subiecte în Mitologia Greacă
Mitologie Greacă
Titanii:
Zeii Olimpului:
Istorie legendară:
Ființe fabuloase:
Mitul grec/roman comparat
Nimfă de apă
Nimfă
(tablou de Jules Joseph)

Nimfele sunt genii ale naturii, pe care cei vechi și le închipuiau ca pe niște fecioare tinere și frumoase.

Ele locuiau în grotele de pe vârfurile munților, în codrii deși, pe câmpii sau în ape și erau de mai multe categorii: nimfele apelor purtau numele de oceanide, nereide și naiade, cele ale munților de oreade, iar cele ale pădurilor de driade și hamadriade. Nimfele erau înzestrate cu darul profeției. De cele mai multe ori oamenii le invocau în calitate de genii protectoare, implorându-le sprijinul. Legendele legate de numele lor sunt numeroase, ele fiind iubite de zei și nu arareori și de muritori (de exemplu, Daphne, Callisto etc.).

Tinere frumoase si seducătoare, nimfele au numerosi iubiti, majoritatea zei: Zeus, Apollo, Hermes si Dionis. Dar nimfele cautau de obicei tineri. Astfel, cucerite de frumusetea lui Hylas, ele i-l rapesc lui Heracle si-l atrag in adancurile izvorului lor. Puternice, nimfele sunt redutabile. Insasi frumusetea lor poate duce la nebunie. Erau considerate divinitati secundare, cu puteri limitate, iar cultul lor nu se preta la mari celebrari publice, insa erau foarte populare. Apropiate de oameni, erau venerate prin intermediul preotilor. Sanctuarele lor erau doar izvorul, copacul, stanca sau fantana, locuri pe care taranii le decorau asa cum doreau.

Existe nenumărate legende în care nimfele erau printre personajele principale. Una dintre acestea este cea a lui Narcis, simbolul iubirii de sine. Narcis fusese binecuvantat de catre zei cu o frumusete nemaivazuta, frumusete care facea victime atat printre femei, dat si printre barbati. Multe nimfe se indragostesc de el, printre care si Echo. Aceasta este blestemata de Hera, sotia lui Zeus deoarece l-a ajutat pe stapanul Olimpului sa o insele. Nimfa a tinut-o de vorba pe Hera in timp ce Zeus o insela. Afland de acest lucru, Hera a pedepsit-o pe Echo, luandu-i glasul, lasand-o sa scoata numai sunele scurte. Echo il urmareste pe Narcis in padurea unde acesta vana. Simtindu-i prezenta, Narcis intreba cu glas tare cine este in padure. Nimfa nu poate decat sa scoata ecoul spuselor lui Narcis. Disperata ca nu poate sa comunice cu Narcis, Echo se arunca in bratele sale. Surprins, tanarul fuge, iar nimfa nu mai vrea sa traiasca si se omoara.

Alta legendă este despre o nimfă,Galatea,care se îndrăgosti de un tânar păstor pe nume Acis,fermecată de cântecul lui.Iar când Galatea și Acis s-au privit în ochi,întoceau privirile lor sfioase.Era o seară minunată dar apăru Poliphem,un ciclop fiu a lui Poseidon,o amenință pe Galatea că îi va distruge trupul lui Acis.Iar Poliphem a aruncat o stâncă în Acis.Din trupul tânărului nu rămaseră decât picaturi de sânge.Lui Nereus i se făcu milă de Galatea așa că transformă picăturile de sânge a lui Acis înt-un râu care curge în mare.

Legendele nimfelor au surescitat imaginatia multora, insa mai ales a pictorilor celebri care le-au consacrat acestora unele dintre cele mai frumoase tablouri existente.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, București, Albatros, 1995
  • Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2
  • George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3
  • N.A.Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003, ISBN 973-629-035-2

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]