Nicotină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Nicotina (alfa 3 piridil-N-metilpirolidina)

Nicotina, principalul constituent din Nicotiana tabacum, face parte din clasa alcaloizilor pirolidinici.Din cauza neurotoxicității sale, a fost utilizată mai întâi ca insecticid. În prezent, nu are valoare terapeutică, însă se folosește pentru determinarea tipului de receptor (este agonist al receptorilor nicotinici).

Cuprins

[modificare] Istoric

Pare paradoxal, dar nu s-a fumat tutun decât după anul 1500. În antichitate grecii și romanii se pare că fumau plante aromate cum ar fi piperul, eucaliptul, menta. Cu toate acestea în mormântul lui Ramses al II-lea s-au descoperit frunze de tutun, fapt care ridică numeroase întrebări. Știm sigur că civilizațiile amerindiene, atât din America de Sud, cât și America de Nord, au fumat, utilizând tutunul în pipe, sau pentru otrăvirea vârfurilor săgeților (denumindu-l "petum"). Indigenii îl cultivau în insulele Tobago (Antilele Mici), incașii și aztecii îl fumau zilnic sau la marile sărbători religioase. Europa îl descoperă odată cu Cristofor Columb care îl aduce în Spania. Plantele de tutun au fost menționate pentru prima oară de Fernando Hernandez de Toledo, medicul lui Filip al II. Către mijlocul secolului XVI-lea este aclimatizat în Portugalia, iar ambasadorul Franței la Lisabona, Jean Nicot de Villemain trimite circa 1500 de frunze de tutun tocate Catherinei de Medici, descriind tutunul ca fiind capabil să calmeze migrenele. Treptat tutunul începe să se raspândească în întreaga Europa, începe să fie consumat în cantități din ce în ce mai mari. În 1690 agronomul Jean de la Quintinie descoperă proprietățile insecticide ale tutunului, iar extractul apos de tutun se folosea pentru stropirea pomilor. În 1735 botanistul Linne folosește pentru prima oară termenul de nicotină. În 1828 nicotina este izolată de către Posselt și Reinmann, sinteza sa fiind realizată prima oară de Pictet în 1913.

[modificare] Structura chimică

Nicotina (alfa 3 piridil-N-metilpirolidina)este un alcaloid pirolidinic extras din frunzele , speciilor de Nicotiana tabacum, Nicotiana rustica, Nicotiana americana, frunze care conțin 1-8% principii active. Ea se găsește sub forma de săruri ale acizilor malic și citric.

[modificare] Caracterizare

[modificare] Biosinteza

Nicotina provine de la aminoacidul ornitină, prin condensări aldolice, sau de tip Mannich în prezența enzimelor ce au drept coenzima piridoxal fosfat.

[modificare] Proprietăți fizico chimice

Lichid incolor este antrenabil cu vapori de apă (proprietate care folosește la izolarea sa), cu miros puternic de tutun, levogir, doza letală fiind de 40mg/kg corp.

Conținutul în nicotină a diferitelor produse
Sursa Conținut (mg)
țigaretă 13-32
muc de țigaretă 5-7
țigară de foi 15-40
1 gr tutun prizat 12-16
1 plasture cu nicotină 8.3-11
1 spray nazal cu nicotină 0.5

[modificare] Toxicocinetica

Căile de metabolizare ale nicotinei

[modificare] Căi de pătrundere

Pătrunde în organism pe cale digestivă, respiratorie și cutanată. Pe măsură ce nicotina intră în organism este rapid distribuită în sânge, de asemenea poate trece bariera hematoencefalică.Metabolizarea are loc în ficat (circa 80-90%).Eliminarea are loc mai ales pe cale renală, dar se poate elimina mai ales prin plămâni, transpirație, lapte, salivă; circa 10-20% se elimină ca atare, restul sub formă de metaboliți (cotinină, ca atare sau hidroxilată).Urina acidă accelerează eliminarea, în cazul urinei alcaline are loc o reabsorbție la nivelul rinichiului. Acționează la nivelul receptorilor colinergici centrali la numai 7 secunde de la inhalare, se pare că influențează în mod pozitiv activitatea adrenalinei.

Cotinina

Cotinina este un metabolit al nicotinei poate fi utilizată drept indicator al expunerii unor persoane datorită faptului că rămâne în sânge mai mult de 24 de ore. În doze mari nicotina este depolarizant al receptorilor nicotinici. În plus determină creșterea nivelului dopaminei la nivelul creierului, datorită inhibării MAO (monoamin oxidaza) responsabilă de metabolismul dopaminei. Însă nu se știe sigur dacă această acțiune poate fi atribuită nicotinei sau altor componenți din fumul de țigară (hidrocarburile cancerigene). Această acțiune asupra dopaminei este similară celei produse de cocaină și heroină, un motiv pentru care persoanele fumează: menținerea unui nivel ridicat de dopamină, care determină senzația de plăcere. Nicotina și metaboliții săi au fost studiați pentru tratamentul unor boli cum ar fi: boala Parkinson, maladia Alzheimer. Cercetările actuale au demonstrat faptul că nicotina singură nu poate dezvolta cancerul, nu are proprietăți mutagene și determinând creșterea activitătii acetilcolinei, duce la împiedicarea apopotozei (moarte programată) prin care organismul iși distruge anumite tipuri de celule, moarte sau mutante, astfel acestea dezvoltîndu-se in celule cancerigene. Excitant al sistemului nervos central si periferic, în doze mici inhibând toți ganglionii simpatici. Induce voma, scade diureza și crește activitatea motorie intestinală. Asupra sistemului cardiac produce tahicardie, creșterea presiunii sanguine și determină creșterea glucozei în sînge. Nu se acumulează în organism datorită faptului că se metabolizează repede avînd timpul de înjumătățire de circa 2 ore; se folosește pentru a determina tipul de receptori.

[modificare] Toxicitate

Este un toxic puternic și cu acțiune rapidă; inițial se mărește activitatea ganglionară, iar în faza următoare se produce o inhibare a ganglionilor, când apare acțiunea depresivă și paralizantă.Intoxicațiile pot avea diferite cauze:

  • accidentale (atunci când se folosește pentru dăunători)
  • profesionale la persoanele care vin în contact cu soluțiile de nicotină
  • intenționate 1850 afacerea Bocarme, prilej cu care toxicologul belgian Stas pune la bază metoda extracției alcaloizilor din cadavre, metodă care cu modificările aduse de Otto sio Ogier, este folosită și astăzi.

Poate da naștere la:

  • Intoxicație supraacută – de obicei accidentală, care se produce la ingerarea accidentală, moartea survine instantaneu, prin convulsii puternice
  • Intoxicația acută care se produce la ingerare. Se manifestă prin:
    • tulburări digestive
    • tulburări nervoase: cefalee, paloare, convulsii cu mișcări musculare necontrolate, transpirație abundentă, delir asfixie
    • tulburări cardiace: puls neregulat, HTA, respirația se îngreunează, poate surveni moartea prin sincopa cardiacă, sau prin paralizia mușchilor respiratori și a centrului respirator bulbar.
  • Intoxicația cronică este foarte întâlnită în rândul fumătorilor: la fumătorii începători se observă tulburări nervoase și vasomotorii, palpitații, tulburări digestive, grețuri, tulburări care pot duce in final la toxicomanie (nicotinism)

Fumatul suprimă senzația de foame, la fumătorii cronici 90-98% din nicotina inhalată este reținută în plămâni și constituie alături de gudroanele rezultate din ardere, una din cauzele principale de creștere a cancerului pulmonar.

Organul sau sistemul afectat Tipul bolii
Aparat respirator cancer pulmonar, cancer laringeal, reducerea capacității respiratorii, pneumonie, bronșită cronică, embolie pulmonară, astm
Aparat cardiovascular puls accelerat, aritmie cardiacă, HTA, circulație sanguină proastă, criză cardiacă, angor pectoris, arterită, flebite
ORL laringită, faringită, sinuzită, alergii respiratorii, cancer esofagian, cancer la gât
Creier și Sistem nervos embolie cerebrală
Sistem digestiv cancerul limbii, cancer gastric, gingivită, distrugerea enzimelor digestive, hiperaciditate stomacală, gastrită, ulcer duodenal, ulcer stomacal, cancer de colon
Sistem excretor cancer renal, cancer vezical, cancer de prostată

Efecte negative de scurtă durată:

  • creșterea ritmului cardiac, in medie 20-30bătăi /min
  • creșterea tensiunii arteriale
  • lezarea mucoaselor buzelor, limbii și cerului gurii.
  • îngălbenirea dinților
  • iritarea mucoasei naso-faringiene, cu diminuarea sau modificarea selectivă a mirosului
  • iritarea laringelui
  • iritarea ochilor

[modificare] Dependența de nicotină

Nicotina produce dependența de 6-8 ori mai mare decît alcoolul, dar la fel de mare ca și cocaina. 95-100% din fumători sunt dependenți. Nicotina, indiferent de calea de administrare, pătrunde în organism prin difuziune, fumul inhalat ajunge în alveolele pulmonare și toți constituenții sunt absorbiți.80 % din nicotină este distrusă la nivel hepatic, restul de 20 % se fixează pe receptorii nicotinici prin intermediul cărora exercită efectele sale multiple. Pentru a măsura dependența de nicotină se utilizează testul Fagerstrom; testul are avantajul că arată o corelare exactă între răspunsurile testului și determinările de cotinină plasmatică și urinară.

[modificare] Mecanismele dependenței

Se disting trei tipuri de dependență de nicotină:

  • Dependența comportamentală și socială care se asociază cu anumite momente ale zilei de lucru: așa numita „țigară la cafea”
  • Dependența psihică corespunde nevoii menținerii beneficiilor pe care le aduce nicotina fumătorului: senzația de plăcere, descărcare, satisfacție, stimulare intelectuală, stimulare generală.Nicotina este singurul drog care stimulează funcțiile cognitive pe timp scurt, fumătorul fiind tentat în mod inconștient a începe o nouă țigară pentru a regăsi amintirea acelor senzații. Pentru a învinge această dependență sunt necesare activități compensatorii: mișcarea în aer liber, exerciții de relaxare, suptul anumitor produse .
  • Dependența fizică se instalează numai după cîțiva ani și nu este sistematică pentru toți fumătorii.Fumătorii cronici fumează în primul rînd pentru a evita acel sentiment de lipsă, care se manifestă prin nervozitate, irascibilitate, tulburări ale concentrării.Dependența fizică este ușor de tratat prin intermediul terapiei de substituție:plasturele cu nicotină, gumele de mestecat pe baza de nicotină.

Prin combinarea celor 3 tipuri de dependență rezultă trei grupe de fumători:

  • Fumătorul cu dependență pur comportamentală, acest tip de fumător consumă sub 5 țigări pe zi, stoparea fumatului și reluarea este fără efort.
  • Fumătorul cu dependență comportamentală și psihică care fumează pentru a regăsi efectele psihoactive ale nicotinei. Consumă în general 20 sau mai multe țigări pe zi (funcție si de împrejurări)
  • Fumătorul cu dependență fizică asociata unei dependențe comportamentale, fumează mai mult de 20 țigări pe zi (consum constant)

Dependența de nicotină trebuie tratată ca o boală cronică, foarte mulți pacienți eșuează de la prima tentativă de dezobișnuință, trecând prin perioade de recădere și de remisie. Pentru a explica dependența de nicotină trebuie avut în vedere foarte mulți factori: genetici, farmacologici, psihologici, de mediu. Sevrajul este fenomenul care apare la întreuperea bruscă a prizei de drog cu toate consecințele care decurg de aici. Nicotina este un drog care cauzează dependența fizică și simptome neplăcute de sevraj atunci cînd este abandonată brusc; astfel apar:

  • nevoia presantă de a fuma
  • anxietate
  • iritabilitate, neliniște, enervare
  • deprimare sau depresie
  • cresterea apetitului

Un procent de 20% dintre fumători doresc să renunțe la fumat, dar nu o pot face ușor; anumite tratamente antitabagice pot da rezultate la unele persoane, în timp ce la unele nu. Nu există un medicament care singur să poată suprima pofta de a fuma, dar există substituenți nicotinici care ajuta eliminarea fumatului în timpul fazei inițiale de sevraj.

[modificare] Medicatia antisevragică

Substituenți nicotinici:

    • plasturi (sistem transdermic) care este impregnat cu nicotină, care este cedată cu o anumită viteză, astfel încît să asigure o concentrație constantă pe parcursul a 24 h.
    • guma de mestecat (chewing gum), reduce simptomele de sevraj și ușurează procesul de întrerupere a fumatului
    • spray nazal cu nicotină
    • inhalator bucal de nicotină
    • țigareta electronicǎ
    • snuss suedez

Substituenți medicamentoși:

    • Bupropion (Zyban), un medicament nou folosit pentru combaterea dependenței de nicotină; acționează la nivelul neurotransmițătorilor implicați in dependența de nicotină, reduce semnificativ simptomele datorate sindromului de sevraj.
    • Nortriptilina este eficace în întreruperea fumatului; avantajul este costul cel mai scăzut dintre tratamente
    • Clonidina, deși cunoscută ca antihipertensiv, s-au constatat rezultate pozitive la tratarea fumatului. Are dezavantajul reacțiilor adverse pronunțate.
    • Rimonabant este o moleculă nouă, care încă necesită confirmarea rezultatelor oe grupe mai mari.
    • Selegilin, deși utilizat în tratamentul bolii Parkinson, se pare că reduce nevoia urgentă de fumat.

[modificare] Alternativa - medicamentele naturiste

  • Pycnogenol un produs natural, extras din coaja pinului maritim (Pinus maritima), cu un conținut bogat în flavonoide, acționează împotriva radicalilor liberi care accelerează procesul de îmbătrînire cu favorizarea cancerului, oferă protecție împotriva infarctului de miocard și accidentului vascular.
  • Antitabac Plant este un produs lichid ce conține extracte de Caladium seguinum și Phytolacca decandra. Extractul de Caladium seguinum se adresează tulburărilor provocate de fumat, tuse, migrenele,tulburările oculare, în tim ce extractul de Phytolacca reduce dorința de fumat.


Alcaloizi pirolidinici editează

Higrina Cuskhigrina Stachidrina Nicotină


Stimulenți editează

Cafeină Nicotină Modafinil Adrafinil Armodafinil

Unelte personale
Spații de nume
Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte
În alte limbi