Nicolae Ghica-Budești
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Nicolae Ghika-Budești)
| Nicolae Ghica-Budești | |
|
|
|
|---|---|
| Nume complet | Nicolae Ghica-Budești |
| Naționalitate | |
| Data nașterii | 22 decembrie 1869 |
| Locul nașterii | Iași |
| Data decesului | 16 decembrie 1943 |
| Locul decesului | București |
|
|
|
| Clădiri semnificative | * Casa Rosetti din București * Mausoleul lui Vasile Alecsandri din Mircești * Muzeul Țăranului Român (între 1912 și 1939) din București |
| modifică |
|
Nicolae Ghica-Budești (n. 22 decembrie 1869, Iași - d. 16 decembrie 1943, București) a fost un arhitect român, promotor al renașterii vechii arhitecturi românești și al afirmării specificului național, al stilului neoromânesc în arhitectură. Din 1930 a fost membru de onoare al Academiei Române. A fost și membru al Comisiei monumentelor istorice.
Operă[modificare]
Biserica Sf. Vasile cel Mare din strada Polonă, prima biserică greco-catolică din Vechiul Regat, construită după planurile lui Ghica-Budeşti în anul 1909
După planurile arhitectului s-au construit:
- Muzeul de etnografie, artă națională, artă decorativă și industrială, astăzi Muzeul Țăranului Român (în etape, între anii 1912 și 1939)
- Mausoleul lui Vasile Alecsandri din Mircești
- Biserica Copou din Iași
- Biserica Sf. Vasile cel Mare din strada Polonă, București
- Biserica Cuțitul de Argint, București
- Casa Rosetti, București
- Liceul din Râmnicu Vâlcea
- A participat la lucrările de extindere ale Palatului Universității București (1912)
Publicații[modificare]
Preocuparea cu vechea arhitectură românească s-a concretizat și în diverse publicații despre istoria arhitecturii din Muntenia și Oltenia:
- Mânăstirea Probota (cu G. Balș), București - Institutul de arte grafice Carol Göbl, 1909 (Arta românească nr. 3)
- Evoluția arhitecturii în Muntenia și Oltenia. I. Înrâuririle străine de la origine pâna la Neagoe Basarab, în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice (BCMI) XX (1927), fasciculele 53-54, paginile 121-158
- Evoluția arhitecturii în Muntenia și Oltenia. II. Vechiul stil românesc din veacul al XVI-lea, în BCMI, XXIII (1930), fasciculele 63-66
- Evoluția arhitecturii în Muntenia și Oltenia. III. Veacul al XVII-Iea, în BCMI XXV (1932), fasciculele 71~74
- Evoluția arhitecturii în Muntenia și Oltenia. IV. Noul stil din veacul al XVIII-lea, în BCMI, XXIX (1936), fasciculele 87-90