Narcis Dorin Ion

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Narcis Dorin Ion
Date personale
Născut (49 de ani) Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[1] Modificați la Wikidata

Narcis Dorin Ion (n. 5 iunie 1974, Pitești) este un istoric român.

A fost director al Direcției Muzee, Colecții, Arte Vizuale din Ministerul Culturii și Cultelor (2002-2003) și director general al Muzeului Național Bran (din octombrie 2003 până în aprilie 2016).[2] Din 20 aprilie 2016 este manager al Muzeului Național Peleș din Sinaia.

Între 2014 și 2022 a fost vicepreședinte al Comitetului Național Român - ICOM. Este membru al Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor din cadrul Ministerului Culturii (2003-2004 și din 2013 - ).

A absolvit, ca șef de promoție, Facultatea de Istorie a Universității din București (1997) și a obținut masteratul la aceeași facultate în 1998.[3] Este doctor în istorie din 2006, cu tema Elitele și arhitectura rezidențială în Țările Române (sec. XIX-XX), lucrare distinsă cu Premiul „George Oprescu” al Academiei Române (2013).[2]

Pentru lucrările sale istorice a fost distins cu Premiile „I.C. Filitti”, „Nicolae Iorga”, „Dinu C. Giurescu” și „Ion I.C. Brătianu” ale Fundației Culturale Magazin Istoric (2018, 2019, 2021, 2022, 2023)[4], cu Premiul „Constantin Brâncoveanu” al Fundației Alexandrion (2018)[5], și cu diploma „Meritul Academic” a Academiei Române (2022).


Publicații[modificare | modificare sursă]

  • Castele, palate și conace din România, vol. I, București, Editura Fundației Culturale Române, 2001 (reeditări în 2002 și 2003).
  • București. În căutarea Micului Paris, București, Editura Tritonic, 2002 [6].
  • Mogoșoaia. Trei secole de istorie (1702-2002), București, Editura Tritonic, 2002.
  • Castelul Bran. Reședință a reginei Maria și a prințesei Ileana, București, Editura Tritonic, 2003 (ediție apărută și în limba engleză).
  • Regimul comunist din România. O cronologie politică (1945-1989), București, Editura Tritonic, 2003 (în colaborare cu Mihai Retegan și Cristina Păiușan).
  • Gheorghe Tătărescu și Partidul Național Liberal (1944-1948), București, Editura Tritonic, 2003.
  • Reședințe și familii aristocrate din România, București, Institutul Cultural Român, 2007 (ediție apărută și în limba engleză; reeditări în 2008 și 2009).
  • Elitele și arhitectura rezidențială în Țările Române (sec. XIX-XX), București, Editura Oscar Print, 2011.
  • Monumente din București, Editura Noi Media Print, București, 2012 [2].
  • București. Memoria unui oraș / Bucharest. Memory of a City, Institutul Cultural Român, 2012, ediție bilingvă (română-engleză). Traducere în limba engleză: Samuel Onn[3].
  • Palate din București, București, Editura Noi Media Print, 2013.
  • Carol al II-lea. Portretul unui rege, București, Editura Oscar Print, 2013.
  • Karel Zdenek Liman. Arhitectul ceh al Casei Regale a României, București, Editura Igloo, 2013 (în colaborare cu Ruxanda Beldiman, Mircea Hortopan și Sorin Vasilescu).
  • Palatul Sturdza de la Miclăușeni. File dintr-un album risipit, Iași, Editura Doxologia, 2015 (în colaborare cu Sorin Iftimi).
  • Portretul unui aristocrat al spiritului. Convorbiri cu academicianul Dan Berindei, București, Editura Oscar Print, 2016 (reeditare, Editura RAO, 2019).
  • Despre cultura de ieri și românii de azi. Convorbiri cu academicianul Răzvan Theodorescu, București, Editura RAO, 2017.
  • Mărturia unui istoric singuratic. Convorbiri cu academicianul Dinu C. Giurescu, București, Editura RAO, 2018.
  • Maria a României. Portretul unei mari regine, vol. I-II, Sinaia, Muzeul Național Peleș, 2018 (în colaborare cu Ion Bulei).
  • Regele Carol I. Ctitorul României Moderne, vol. I-II, Sinaia, Muzeul Național Peleș, 2019 (în colaborare cu Ion Bulei, Nicolae Șt. Noica și Doina Păuleanu).
  • Florica. Vatra Brătienilor, Ștefănești, Muzeul Național Brătianu, 2020.
  • Carol al II-lea al României. Un rege controversat, vol. I, II, III, IV, V, Onești, Editura Magic Print, 2020-2021.
  • Centenarul Încoronării. Alba Iulia. 1922, Onești, Editura Magic Print, 2022 (în colaborare).
  • Vânătorile regale, Onești, Editura Magic Print, 2023 (în colaborare).
  • Principele moștenitor Carol al României, Onești, Editura Magic Print, 2023.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ a b c Monumente din București, 23 martie 2012, Stelian Turlea, Ziarul de Duminică, accesat la 19 iunie 2013
  3. ^ a b Memoria „Micului Paris”, 23 noiembrie 2012, Ziarul de Duminică, accesat la 19 iunie 2013
  4. ^ 3 lucrări apărute la RAO premiate de Magazin istoric și Banca Națională a României, Editura RAO,  
  5. ^ Premiile Constantin Brâncoveanu 2018 (GALERIE FOTO), Cotidianul RO,  
  6. ^ Lansarea albumului monografic 'București - În căutarea Micului Paris', 16 martie 2004, Amos News, accesat la 19 iunie 2013

Legături externe[modificare | modificare sursă]