Naţionalitate
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Această pagină necesită categorisire. Pagina este insuficient categorisită sau nu a fost inclusă în nicio categorie tematică. |
Naţionalitatea este un termen cu mai multe sensuri: 1.demografic-etnografic, 2. juridic.
Naţionalitatea reprezintă :
- 1/sens demografic/etnografic: apartenenţa unei persoane la un grup etnic, fără legătură neapărată cu cetăţenia - vezi naţionalităţi conlocuitoare, minorităţi naţionale etc. (sensul obişnuit în limba română şi
uzitat în România, în Polonia, în ex-Uniunea Sovietică (rus. "natzionalost") şi ţările ce au compus-o etc.). Ea îşi găseşte expresia, de exemplu, în formularele demografice de recensământ al populaţiei din anumite state, unde apartenenţa e declarată anonim şi voluntar.
În unele regimuri, de obicei dictatoriale, şi în unele situaţii de conflicte sau ostilitate inter-etnică, naţionalitatea (ori uneori în schimbul ei - apartenenţa religioasă) este menţionată, din iniţiativa autorităţilor şi în unele liste administrative nominale şi în documente personale oficiale ale cetăţenilor. În aceste cazuri aceste date pot deservi discriminări, abuzuri,iar în unele cazuri extreme din istorie şi măsuri de deportare în masă sau genocid.
- 2/sens juridic: apartenenţa unei persoane fizice la o anumită naţiune - apartenenţă ce este susţinută prin cetăţenie - (dupa accepţiunea termenului de origine franceză şi folosit şi în ţările anglo-saxone). Termenul este în mare măsură sinonim cu cel de cetăţenie. (excepţii:cetăţenia europeană etc.)
[modifică] Vezi şi
[modifică] Bibliografie
- Mircea Mâciu dr., Nicolae C. Nicolescu, Valeriu Şuteu dr., Mic dicţionar enciclopedic, Ed. Stiinţifică şi enciclopedică, Bucuresti, 1986
