Muzeologie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Muzeologie sau Muzeografie?

Această controversă apare în perioada interbelică. În general s-a ajuns la concluzia că muzeologia este ansamblul ordonat, sistematizat raţional al cunoştinţelor noastre despre muzeu, iar muzeografia este mai ales descrierea istorică a muzeelor (parte a muzeologiei).

British Museum, Great Court

[modifică] Definiţia muzeului

Conform ICOM, muzeul este o instituţie cultural ştiinţifică care are drept obiectiv colectarea şi conservarea bunurilor culturale şi valorificarea lor prioritar prin expunere, în scop de instruire, educare şi agrement a celui mai larg public.

[modifică] Constituirea şi dezvoltarea patrimoniului muzeal

[modifică] Căile de constituire şi dezvoltare a patrimoniului muzeal

  1. Achiziţia
    1. Libera, prin contract de vânzare-cumpărare.
    2. Forţată, prin prevederi speciale ale legii care conduc către expropriere.
    3. Condiţionată, prin condiţii speciale impuse de furnizor.
  2. Donaţia, simplă sau condiţionată.
  3. Colectarea în teren, de exemplu în cazul săpăturilor arheologice.
  4. Mână moartă - lipsa moştenitorilor implică intervenţia statului care poate alege ca bunuri de interes muzeal să fie distribuite muzeelor specializate.
  5. Schimburi inter muzeale - diversificarea patrimoniului muzeal.

[modifică] Cercetarea de muzeu

Cercetarea constituie calea cea mai importantă de dezvolatare a patrimoniului muzeal; constituie baza ştiinţifică a acestuia.

Tipuri de cercetare muzeală:

  1. Cercetarea specifică
    1. Istoria naturală. Muzeul este interesat in această formă de cercetare pentru a putea restitui în muzeu aspecte veridice ale naturii.
    2. Arheologia - determinarea siturilor arheologice şi cercetarea artefactelor arheologice provenite din săpături.
    3. Istorie (în general locală).
    4. Istoria artei
    5. Etnologia
    6. Istoria tehnicii
  2. Investigaţia structurală - datare, zonare, determinare a compoziţiei chimice sau a materialelor. De exemplu cele mai cunoscute tehnici de datare ar fi în primul rând C14.
  3. Cercetarea socio-psihologică a publicului muzeului reprezintă cercetarea statistică a structurilor de public, a opţiunilor, comportamnetului publicului.

Valorificarea rezultatelor cercetării:

  1. Metodologia catalogului si repertoriului. Catalogul şi repertoriul sunt forme scrise multiplicabile de valorificare a cercetarii ştiinţifice din muzeu. Repertoriul epuizează o mulţime închisă; catalogul inventariază o parte dintr-o mulţime furnizând informaţii exhautive.
    1. Metodologia repertoriului.
      1. Repertoriul topografic.
      2. Repertoriul tipologic.
      3. Repertoriul de instituţii.
      4. Repertoriul de obiecte.
      5. Repertoriul biografic.
      6. Repertoriile bibliografice.
    2. Metodologia catalogului
      1. Cataloage signaletice (expoziţii temporare de scurtă durată şi mică întindere).
      2. Catalogul sumar (nu epuizează anasamblul obiectelor la care se referă şi nu epuizează informaţia cu privire la fiecare obiect).
      3. Gidul catalog (descriere a muzeului pe secţii, teme, săli, vitrine cu o enumerare sumară a pieselor mai importante).
      4. Catalogul selectiv (mai puţin teoretic).
      5. Catalogul de colecţie (cvasiexhaustiv)
      6. Catalogul exhaustiv (epuizeaza mulţimea de itemuri şi informaţia pentru fiecare).

[modifică] Constituirea şi structura patrimoniului muzeal în raport cu diversitatea lui

  1. Principiul calităţii şi adecvării la profilul de specialitate.
    1. Patrimoniul muzeal - eşantion reprezentativ al patrimoniului cultural.
    2. Principiul adecvării la profilul muzeului.
  2. Principiile unicităţii, rarităţii ţi diversificării în detaliu.
  3. Bunurile culturale seriale si principiul eşantionului reprezentativ.

[modifică] Evidenţa patrimoniului muzeal

  1. Registrul inventar
  2. Fişa analitică de evidenţă a patrimoniului muzeal.

[modifică] Documentarea de muzeu

  1. Biblioteca de cărţi şi periodice.
  2. Fişierele de muzeu (de evidenţă analitică a patrimoniului şi de conservare).
  3. Arhiva documentară.
  4. Cartoteca (hărţi, planuri, desene metrice).
  5. Fototeca.
  6. Fonoteca.

[modifică] Conservarea patrimoniului

[modifică] Specializari:

Muzeologie / Cercetarea și protejarea patrimoniului cultural

[modifică] Valorificarea cultural-educativă

[modifică] Bibliografie

  1. Radu Florescu, Bazele Muzeologiei. Curs universitar, Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir, Bucureşti 1999.
Unelte personale