Munții Godeanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Munții Godeanu
Platforma de eroziune alpină Borăscu
Platforma de eroziune alpină Borăscu
Altitudine 2.291 m - Vârful Gugu
Localizare  România
Lanț muntos Carpații Meridionali - ramura vestică
Coordonate 45°17′29″N 22°35′51″E / 45.29139°N 22.59750°E / 45.29139; 22.59750
Localizare pe hartă
Munții Godeanu se află în România
{{{alt}}}
Munții Godeanu (România)

Munții Godeanu reprezintă o unitate montană aparținând părții vestice a Carpaților Meridionali. Alături de Munții Retezat, se constituie ca nodul orografic și hidrografic al acestei grupe montane. Altitudinea maximă este atinsă în vârful Gugu cu 2.291 m.

Masivul Godeanu prezintă o asimetrie pronunțată. Cele mai mari înalțimi se situează de-alungul culmii principale, respectiv la nord de aceasta. Astfel, se pot menționa piscurile de peste 2.000 de metri, Godeanu cu 2.229 m, Moraru cu 2.284 m, Gugu (cel mai înalt) cu 2.291 m, Scărișoara cu 2.245 m, Galbena cu 2.191 m, Borăscul Mare cu 2.158 m și Gârdomanul cu 2.077 m. Versanții dinspre văile râurilor Lăpușnicul Mare și Șes sunt abrupți și stâncoși, fiind dificil de urcat.

Una din caracteristicile cele mai interesante ale munților Godeanu este prezența unei platforme de eroziune glaciară la mare altitudine, numită platforma de eroziune Borăscu.

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

Masivul Godeanu intră în contact spre est cu Munții Piule-Iorgovanu iar prin aceștia mai departe cu Munții Retezat; spre vest și nord-vest se leagă prin Culmea Prislop-Corhale cu Munții Țarcu, iar spre sud-vest creasta principală se continuă cu Munții Cernei. Râurile ce străbat acești munți aparțin a patru bazine hidrografice, Râul Cerna către sud și sud-vest, Râul Rece (și de aici în Timiș) către nord-vest, Jiul de Vest către est, respectiv Râul Lăpușnicul Mare - Râul Mare către nord.

Particularitatea cea mai importantă a Munților Godeanu o reprezintă marea extensie a suprafețelor de nivelare. În partea superioară cel mai bine reprezentat este complexul sculptural sau platforma de eroziune alpină Borăscu (denumită după localitatea omonimă din Gorj), ce afectează culmea principală în jurul altitudinilor de 2.000 - 2.200 m. Acesta platformă are cea mai bună reprezentare în Muntele Borăscu, unde întreaga structură alpină are o orizontalitate remarcabilă. Mai jos, în jurul altitudinilor de 1.400 - 1.600 m, nivelul Râului Șes afectează în special culmile secundare.

Structura geologică[modificare | modificare sursă]

Munții Godeanu se prezintă sub forma unei creste principale unitare situată în general la altitudini de 1900 - 2000 m care trimite culmi secundare către nord și sud. Din punct de vedere geologic sunt alcătuiți din roci aparținând Pânzei Getice, reprezentate mai ales prin șisturi cristaline. Spre zonele marginale apar și calcare jurasice.

În Cuaternar, Munții Godeanu au fost afectați de glaciațiune, ce a permis formarea de mase de gheață (probabil inițial ghețari) la obârșia văilor din zona culmii centrale. După topirea lor au rămas o serie de forme de relief specifice, printre care se pot menționa circuri glaciare, văi glaciare cu praguri glaciare, cuvete lacustre, morene.

Peisajul acestor munți se face remarcat prin îmbinarea suprafețelor de nivelare cu urmele ghețarilor cuaternari, peisaj ce constratează cu masivul vecin nord-estic, Munții Retezat. Numărul lacurilor glaciare este mic, cele mai importante fiind lacurile Godeanu și Scărișoara.

Partea superioară a culmilor este ocupată de pășuni alpine, ce sunt folosite pentru creșterea ovinelor. Această activitate tradițională românească, păstoritul, a fost foarte dezvoltată în trecut, însă astăzi înregistrează o restrângere. Această îndeletnicire ancestrală a făcut ca acești munți să fie destul de bine populați, lucru ce se poate observa și după numărul ridicat de stâne, unele din ele având un grad ridicat de complexitate structurală.

Turism[modificare | modificare sursă]

Turismul practicat în acești munți este cel de parcurgere pentru mai multe zile a crestei principale. O mare piedică în dezvoltarea turismului o constituie lipsa unei sau a unor cabane turistice, precum și accesul relativ dificil, având în vedere că acești munți se află în centrul ariei montane.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Munții Godeanu

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

Ocupand o pozitie aproape centrala in spatiul muntos dintre Jiu, Timis si Cerna, masivul constituie un puternic nod orografic. La N este limitat de vaile Lapusnicului Mare si Raului Ses, adancite cu 600 – 1000 m in nivelul general al muntilor, iar la S de valea Cernei, al carei talveg se situeaza la numai 800 – 400 m altitudine absoluta. In partea de V si in cea de E, masivul Godeanu se leaga de muntii Tarcu si Retezat prin culmi mai coborate cu circa 200 m care in ansamblu constituie curmaturi largi; Culmea Prislop Corhale, la obarsia raului Ses si raului Rece (spre Tarcu ) si muntii Piule – Iorgovanu, la obarsia Jiului de Vest si Lapusnicului (spre Retezat). Catre SV valea Olanului separa Masivul Godeanu de Muntii Cernei. Masivul are o suprafata de aproximativ 330 km2, culmea principala ce formeaza cumpana apelor intre Bazinele Cernei si Raului Mare, avand directia V - E. in timp ce din aceasta se detaseaza spre N culmea Gugu si Muntele Borascu, catre S se desprind culmile prelungi Maneasa, Gardomanu, Micusa, Bulzu, Balmosu si Oslea Romaneasca ce scad treptat in inaltime pana in valea Cernei. Masivul Godeanu prezinta o asimetrie pronuntata. Cele mai mari inaltimi se situeaza in culmea principala si la N de aceasta: Godeanu 2229 m, Moraru 2284 m, Gugu (cel mai inalt) 2291 m, Scarisoara 2245 m, Galbena 2191 m, Borascu Mare 2158 m, iar versantii dinspre Lapusnicu Mare si Rau Ses sunt abrupti si stancosi. Regiunea inalta din Masivul Godeanu a fost afectata de glaciatia cuaternara. Circurile simple, conjugate sau asociate in complexe sunt bine puse in evidenta de pante abrupte si stancoase sculptate pe marginea suprafetei Borascu, iar patul lor rupt in trepte pastreaza, mai ales pe versantul sudic, morenele de fund, laterale sau frontale. Cei mai puternici ghetari au afectat versantii nordici, asa cum reiese din aspectul grandios al circurilor; cei mai lungi au fost cel din valea Cirnea, cu 4 km lungime faza maxima, cand ajungea in Valea Raului Ses si cel din Valea Mitului, 3 km lungime. Ghetarii de pe versantul sudin au fost de dimensiuni mai reduse, dar au inregistrat mai bine fluctuatiile climatice, parasind in retragere mai multe valuri morenaice terminale (vaile Groapa Balmosului, Bulzu, Vlasia Mica si Soarbele). Morenele frontale principale situate la circa 1450 m si la peste 1800 m, ca si prezenta unor circuri suspendate par sa indice in Masivul Godeanu doua faze glaciare (poate riss si wurm sau wurm I si wurm II), in cea din urma distingandu-se cateva stadii de retragere. Conditiile climatice aspre din regiunea inalta – intre care zapezile abundente cu durata mult prelungita, vanturile puternice si ciclurile anuale inghet – dezghet – fac ca in prezent procesele crionivale sa constituie un insemnat factor de modelare a reliefului. Daca degradarile de natura criogena afecteaza cu precadere versantii stancosi, tasarile nivale au loc in special pe suprafata Borascu si pe culmile rotunjite inalte, unde dau nastere depresiunilor de nivatie, santurilor numite popular scochine, iar la marginea podurilor suspendate, niselor nivale unde zapada persista vreme indelungata. Pe unii versanti mai inclinati se produc avalanse ce patrund pe alocuri si in etajul forestier, creând adevarate culoare cu inaltimi de cateva zeci de metri.

Structura geologică[modificare | modificare sursă]

Asimetria generala a masivului concorda cu constitutia lui geologica. Masivul Godeanu este alcatuit in majoritate de sisturi cristaline puternic metamorfozate ale panzei getice, care formeaza un mare petic de acoperire, cu inclinarea N – S, prinzand sub el cristalinul autohtonului si invelisul lui sedimentar. Intercalatiile de amfibolite si gnaise, ca si o parte din numeroasele lentile de cuart si pegmatite din cadrul cristalinului getic se inscriu in relieful Muntilor Godeanu, alcatuind varfuri mai inalte, abrupturi cu microrelief framantat sau stanci izolate. La extremitatea estica, sedimentarul panzei, format din conglomerate si gresii permiene, alcatuieste un relief specific de dezagregare. Formatiunile sedimentare ale autohtonului, reprezentate in special prin calcare, gresii, conglomerate, marno – calcare si argile jurasice si cretacice, apar in versantul nordic al masivului, iar in valea Cernei alcatuiesc o fasie inscrisa in relief prin creste proeminente si chei.

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Munții Godeanu: studiu geomorfologic, Gheorghe Niculescu, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1965

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Munții Carpați  • Carpații Meridionali  • Grupa Retezat-Godeanu  • Munții Godeanu • •
Apele curgătoare din Munții Godeanu

Râul Cerna – Râul Lăpușnicul Mare – Râul Rece – Râul Șes –

 • Eroziune glaciară  • Lacuri glaciare  • Platforma de eroziune alpină Borăscu •
Vârfurile montane din Munții Godeanu

Gugu – 2.291 m • Moraru – 2.284 m • Scărișoara – 2.245 m •
Godeanu – 2.229 m • Galbena – 2.191 m • Borăscu Mare – 2.158 m • Gârdomanul – 2.077 m •