Munţii Jura
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
Jura
|
|
|---|---|
 |
|
| Altitudine | Crêt de la Neige |
| Localizare |  Franţa Elveţia Germania |
| Vârsta | Jurasic |
| Roci | Calcare jurasice |
Jura este un lanţ muntos, de înalţime mijlocie, în Europa de vest, extins pe direcţia SV-NE, pe o lungime de peste 600 km şi circa 80 km lăţime, pe teritoriile Franţei, Elveţiei şi Germaniei şi cuprinde :
- Jura propriu-zisă (Franţa şi Elveţia), situată între văile Isère şi Aare, constituită din calcare jurasice, cu lungimea de circa 230 km; culmi paralele cu direcţia SV-NE, cu latitudini mai mari spre SE. Altitudinea maxima este de 1.718 m (Crêt de la Neige). Carst dezvoltat. De aici izvorăsc râurile Ain şi Doubs.
- Jura Suabă (Schwäbische Alb), situată între cursul superior al Dunarii (la SSE) şi cel al Neckarului (la NNV) cu o altitudine maxima de 1.015 m (vârf Lemberg). Are o lungime de circa 200 km cu relief de podişuri calcaroase şi dolomitice, mai înalte spre valea Neckarului.
- Jura Franconiană (Fränkische Alb), situată între văile Dunării (la sud) şi Mainului (la nord), ca o continuare spre NE şi nord a Munţilor Jura Suabă, de care este despărţită prin valea râului Wörnitz. Altitudinea maximă este de 652 m (vârf Poppberg). Lungimea este de circa 200 km.
Munţii Jura se întind aproape de-a lungul întregii graniţe vestice ale Elveţiei, de la Delémont la nord, până aproape de Geneva, la sud. În această regiune se află cantoanele Jura, Neuchâtel, Berna, Solothurn, Aargau, Basel şi Vaud.
[modifică] Particularităţi
Munţii Jura au dat numele celei de a doua perioade a erei mezozoice, anume era jurasică, care se consideră că a început cu aproximativ 200 de milioane de ani în urmă şi s-a încheiat acum 145 de milioane de ani. Primul om care a folosit exprimarea "calcare jurasice" pentru a determina rocile caracteristice atât acestor munţi, cât şi epocii geologice respective a fost celebrul explorator şi naturalist german Alexander von Humboldt.
Specifice pentru munţii Jura sunt izvoarele carstice, precum şi lacurile şi peşterile carstice.
[modifică] Principale vârfuri de munte
- 1720 m : Crêt de la Neige (Ain, Franţa)
- 1717 m : Le Reculet (Ain, Franţa)
- 1688 m : Colomby de Gex (Ain, Franţa)
- 1679 m : Mont Tendre (Vaud, Elveţia)
- 1677 m : La Dôle (Vaud, Elveţia)
- 1621 m : Grand Crêt d'Eau (Ain, Franţa)
- 1607 m : Chasseral (Berna, Elveţia)
- 1607 m : Le Chasseron (Vaud, Elveţia)
- 1588 m : Le Suchet (Vaud, Elveţia)
- 1560 m : Aiguilles de Baulmes (Vaud, Elveţia)
- 1540 m : Grand Colombier(Ain, Franţa)
- 1528 m : La Barillette (Vaud, Elveţia)
- 1495 m : Crêt Pela (Jura, Franţa)
- 1483 m : Dent de Vaulion (Vaud, Elveţia)
- 1463 m : Mont d'Or (Doubs, Franţa)
[modifică] Referinţe
- Dicţionar Enciclopedic, Ed. Enciclopedică Bucureşti, 1999, vol III, pag. 373
