Munții Bistriței

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Munţii Bistriţei)
Salt la: Navigare, căutare
Blue question mark.svg
 Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră la capitolele sau subcapitolele: Starea Drumurilor, Asistență medicală (Cabinete medicale și Farmacii în zonă), Ordine Publică, Oficii bancare și Bancomate, Poștă, Obiective turistice, Trasee turistice (Starea marcajelor pe teren, durată, dificultate, altitudine maximă, diferență de nivel maximă, sezonalitate și alte caracteristici specifice.)
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina”.

Munții Bistriței sunt o grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Budacul, având 1859 m .

Cuprins

[modificare] Delimitare și împărțire

La sud Râul Bistricioara desparte masivul de la vest la est mai întâi de Munții Giurgeu până la Tulgheș și mai apoi de Masivul Ceahlău , culmile bistrițene desfășurându-se pe aproape 50 km spre est.

Limita nord-estică este ferm marcată de firul Bistriței , peste care se invecineaza până la Holda cu masivele Rarău — Giumalău și mai apoi până la vărsarea Bistricioarei în Bistrița cu Munții Stânișoarei .

La vest, sunt despărțiți în partea sudică tot de Bistricioara până la Bilbor de Grupa nordică a Munților Giurgeului - Munții Borsecului și ulterior până la Pasul Bursucăriei inclusiv de Depresiunea Bilbor de grupa sudică a Munților Călimani - Munții Bilborului . Dincolo de izvoarele Bistricioarei Râul Călimănel continuat de Râul Neagra Șarului continuă spre nord delimitarea de către Munții Călimani .

Munții Bistriței cu o suprafață de aproximativ 1200 km² sunt formați din 2 masive de suprafață aproape egală

  • Pietrosul Bistriței care se întinde între Depresiunea Șaru Dornei (în vest) si Valea Neagra - Broșteni (in sud-est), creasta principală având forma unui "U" cu brațele răsfirate. Inițial orientată oarecum de la est spre vest își schimbă ulterior descendent direcția în dreptul Șarului Dornei aproape în unghi drept de la nord spre sud pentru a se roti încă odată de la nord-vest spre sud - est. Ea culmineaza cu Vârful Pietrosul Bistriței (1791 m) și coboară pana la altitudinea de 1355m in Pasul Păltiniș , prin care face legatura cu Munții Călimani.
  • Budacu este delimitat la nord de Valea Neagra - Broșteni și la sud-vest și sud de Bistricioara culminând cu Vârful Budacu(1859 m). Creasta principală este fragmentată în două catene aproximativ perpendiculare de forma unui "T", piciorul literei fiind orientat de la sud-vest spre nord-est și linia superioară de la sud-est spre nord-est.

[modificare] Elemente de Geologie, Geomorfologie, Hidrografie, Climă, Superlative ale florei și faunei

[modificare] Geologie

Geologic ambele masive se caracterizează prin șisturi cristaline. Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice , peste care sunt dispuse câteva straturi de roci sedimentare apărute în mezozoic în triasic și cretacic, formând resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestică a Carpaților Occidentali.

Una din teoriile geologice prin care se încearcă sa se explice modul în care Bistrița a străpuns culmea Pietrosu - Giumalău pleacă de la premisa că inițial apele apa Bistriței ajunse in Depresiunea Dornelor, se îndreptau către marea ce staționa în Depresiunea Transilvaniei, iar cand calea apelor a fost barată de lanțul vulcanic al Călimanilor , in spatele acestuia s-ar fi format un lac, iar cand apele lacustre ,,au dat pe afară", Bistrița și-ar fi găsit actualul curs.

Se pare totuși, că procesul de ridicare a culmii muntoase Pietrosu - Giumalau în calea apa Bistriței a avut loc concomitent cu erodarea tânarului relief de catre ape. Din jocul pe verticală a celor doua forțe ale naturii a rezultat spectacolul geologic la care astăzi suntem martori.

[modificare] Hidrografie

Apele care brăzdează versanții ambelor masive sânt colectate:

  • În zona nordică și estică de valea Bistriței (Arin, Ortoaia, Rusca, Izvorul Rău, Bârnărelul, Barnaru, Negrișoara, Neagra, Borca, Stejarul și Dreptul)
  • În sectorul sudic si vestic de Bistricioara (Muncel, Seaca, Barasău, Prisăcani, Brad, Grințieș).

[modificare] Clima

Climatul se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 2-6 grade C care pot depași 6 grad C în depresiuni, cu precipitații bogate(800-1200 mm/an și pe alocuri peste 1200 mm/an), cu vânturi frecvente și puternice. La peste 1800 m temperaturile scad la 0-2 grade C. Verile sunt scurte și iernile lungi. În depresiuni sunt frecvente inversiunile termice.

[modificare] Vegetația

Vegetația este formată din:

[modificare] Fauna

Fauna este reprezentată prin:

[modificare] Căi de comunicație

Munții Bistriței sunt accesibili în primul rând rutier, mai puțin feroviar și de la distanță aerian.

[modificare] Infrastructura rutieră

[modificare] Rețeaua rutieră

Munții Bistriței sunt deserviți de o rețea de drumuri construite pe structura de suport a DN17 spre nord și a DN15 la sud.

Masivul este circumscris astfel de:

Traversarea rutieră a Munților Bistriței se poate face pe următoarele drumuri:

  • Pe Valea Neagra care împarte geografic munții între Masivul Pietrosul Bistriței la nord și Masivul Budacu la sud, urmănd DJ174 de la Panaci la Broșteni , pe axa est - vest
  • Parțial pe Valea Negrișoara de la Panaci - DJ174 la Gura Negrișoarei - DJ174 pe DJ174E pe o alternativă nordică cu origine și sfîrșit în DJ174 , pe axa est - vest
  • Pe Valea Barnarului de la Gura Barnarului DN17B - în est, printr-un drum forestier de 21 km care suie în șeaua de sub Vârful Rusului 1541 m și coboară la nord pe valea Arini la Cozănești - Dorna-Arini .
  • O mențiune merită făcută pentru un drum are urcă de la vest spre creasta vestică a Masivului Pietrosul Bistriței la Piatra Tăieturii de la Panaci.

[modificare] Starea drumurilor

Drumurile circumferențiale

  • Cu excepția DJ174B a DJ174A și a DJ174 de La Valea Negra la Panaci toate sunt modernizate. În partea vestică singura porțiune asfaltată are 22 km și se află între Vatra Dornei DN17 și Satul Panaci din Comuna Panaci.
  • O mențiune specială merită făcută despre DJ174B dintre Bilbor și Capu Corbului : acesta este un drum deocamdată optimizat doar pentru transportul local forestier, pe care se poate circula altfel numai cu mașini de teren. Alternativa recomandabilă este continuarea circuitului pe DJ174A dincolo de Bilbor , până la intersecția acestuia cu DN15 la vest de Pasul Creanga . De aici se folosește DN15 în continuare până la Capu Corbului și ulterior.

Drumurile transversale

[modificare] Infrastructura feroviară

În ordinea gradului de apropiere sunt magistralele:

[modificare] Acces aerian

Aeroporturile cele mai apropiate (distanțe calculate de la Vatra Dornei ) sunt la:

[modificare] Diviziuni administrative, Localități

Munții Bistriței sunt situați pe teritoriul a 3 județe, în principal Suceava , mai puțin Neamț și Haghita .

  • O parte din zona sud-vestică ce include în principal de la nord la sud arealele vestice din Munții Alunișul Mare, Vamanu, Lupăria, Muntle Țibleș, Bâtca Ghelăriei și Muntele Comarnicului aflate dincolo de cumpăna apelor a crestei vestice a masivului Budacu ,este inclusă în Harghita .
  • Din Județul Neamț fac parte zonele cuprinse între aliniamentul crestei Vârful Găinii - Vârful Budacu , Vârful Țibleș - spre sud, respectiv creasta sudică a Masivului Budacu spre Șeaua Prisloapa și Muntele Comarnicului - spre est.
  • Din Județul Suceava face parte restul.

De la nord spre sud, administrativ arealele montane aparțin pe teritoriul:

[modificare] Activități economice

Ocupații:

Activității de tip industrial:

- Exploatarea minieră Crucea [1]

- Exploatarea minieră Primatar: pe Muntele Grințieș pe valea pârâului Primatar în perimetrul Preluca Ursului, este situat un zăcământ uranifer cu două zone de exploatare experimentală: Primatar I si II - actual aflate în conservare. [2]

Servicii

  • Pensiuni turistice

[modificare] Servicii de Asistență medicală, Ordine Publică, Oficii bancare și Bancomate, Poștă și Telecomunicații

[modificare] Asistență medicală

[modificare] Spitale cu camere de gardă

În ordinea apropierii și a clasificării pe competențe sunt la:

Mențiune: Pentru Spitalul de Psihiatrie Tulgheș aflat în Categoria a V-a nu există deocamdată date în privința existenței unei camere de gardă capabile de asistență medicală non-stop

[modificare] Stații sau substații de Ambulanță și transport sanitar

În ordinea apropierii sunt la:

[modificare] Cabinete medicale

Cu orar standard:

Permanente:

[modificare] Farmacii

Farmacii cu orar standard:

Farmacii permanente:

[modificare] Ordine publică

Posturi de Poliție

Servicii judiciare:

[modificare] Oficii Poștale

[modificare] Oficii bancare și Bancomate

[modificare] Acoperire prin rețeaua de telecomunicații

În general est redusă la ariile limitrofe drumurilor circumferențiale (și eventual pe versanții aferenți acestora - cu predilecție în partea de nord). Această regulă nu este universal valabilă în partea de vest, unde semnalul de telefonie mobilă se constată doar în Depresiunea Bilbor și Depresiunea Șaru Dornei și pe relația Bilbor - Toplița . [6] [7] [8] Semnalul lipsește în general la nord de Bilbor pe DJ174A și la sud-est de acesta pe DJ174B , precum și în general pe DJ174 până în apropiere de Panaci .

[modificare] Obiective turistice

[modificare] În perimetrul Munților Bistriței

[modificare] Cheile Zugreni

De departe cel mai cunoscut obiectiv, este defileul parcurs de apa Bistriței care separă abrupturile Pietrosului Bistriței de Masivul Giumalău - Rarău .

[modificare] Traseul de creastă din Masivul Pietrosul Bistriței

Oferă acces la Vârful Pietrosul Bistriței, precum și la frumoase perspective asupra Văii Bistriței , Depresiunii Dornelor , Masivului Giumalău - Rarău , Munților Stânișoarei în zona nordică, Masivului Ceahlău , a zonei de nord a Masivului Hășmaș și asupra Munților Călimani.

[modificare] Avenul Hăleasa

Un aven puțin cunoscut și spectaculos, se află în imediata vecinătate a satului Hăleasa situat pe malul drept al Bistriței (administrativ pe raza Orașului Broșteni ). Intrarea în aven constă într-un puț vertical adanc de 3,6 m și este aproape eliptică, cu axa mare de 1,75 m iar cea mica de 1,6 m. Adancimea care poate fi parcursă a avenului este de circa 18-19 metri.

[modificare] "Drumul ieșenilor"

Orientat pe axa nord - sud, face legătura între Valea Bistricioarei și Depresiunea Șaru Dornei.

[modificare] Muntele Budacu

Are cel mai înalt vârf din Munții Bistriței, traseul de acces conectându-se spre vest cu "Drumul Ieșenilor"

[modificare] Muntele Comarnicului

Muntele Comarnicului este un mic masiv cu înalțime puțin mai mare de 1500 m, aflat în extremitatea sud-vestică a Munților Bistriței. La aspect se aseamană mult mai bine cu Munții Hășmaș cu care se invecinează. Cel mai bine poate fi admirat de pe DN15 la ieșirea din satul Corbu sau de pe DJ127 care unește Tulgheș de Ditrău , dar optim se face tocmai de sus de pe Higheșul Ascutit.

Cel mai înalt vârf al său este Piatra Comarnicului (1519 m) numită și Piatra Șesul de la Comarnic, din cauza Platoului Comarnicului întins pe sute de metri în zona sa somitală. Acesta se ridică precum o adevarată cetate deasupra localitații Tulgheș . Puțin mai jos spre Tulgheș se găsește rezervația botanică Pietrele Roșii dominată de calcarele Piatrei Runcului (1215 m). Peste pârâul Prisecani care izvoreștede de sub Piatra Roșie (1508 m) aflată în zona în centrală, se vede Piatra Mocilor (1202 m). Spre Corbu peste pârâul Barasău, se zărește pe Bâtca Arsurilor (1384 m) - Piatra Șoimilor

[modificare] Piatra Teiului

In Județul Neamț , exact în coada Lacului de acumulare de la Bicaz imediat în amonte de viaductul de la Poiana Largului spre capătul vestic al acestuia, se afla stânca Piatra Teiului știuta și ca Piatra Dracului. I se spune așa deoarece pe o brână a ei a crescut un tei. Forma ei și faptul că este izolată in zonă o fac imediat remarcată. In anii ploioși aici este apă, lacul de acumulare întinzându-se pană la stâncă.

[modificare] De vecinătate

[modificare] Caractere turistice

[modificare] Caractere generale

Munții Bistriței sunt ușor accesibili, însă potecile turistice au în general un grad de dificultate mediu-ridicat în partea de nord și mediu în sud, datorită diferenței relativ mari de nivel între zonele de acces și creastă precum și datorită versanților abrupți.

Marcajele turistice în partea de nord sunt relativ bine întreținute pe cînd în partea de sud cel mai adesea lipsesc cu desăvârșire, sau după porțiunea inițială unde sunt rare, dispar. În zona centrală a Masivului Budacu sunt rare și relativ frecvent dispar pe anumite porțiuni.

Crestele stâncoase și abrupte, perțial împădurite și natura sălbatică sunt habitatul ideal pentru viperă , fapt ce reprezintă un element de risc pentru turiști.

[modificare] Facilitățile turistice

Sunt cvasiinexistente.

Nu există cabane montane. Singura cabană turistică din masiv este Cabana Zugreni care este situată la poalele Pietrosului Bistriței la intrarea in defileul Cheile Zugreni . Ea deservește atât traseele din această zonă cât și pe cele de legatură cu Munții Rarău — Giumalău .

Refugiile montane sunt inexistente. Există totuși cabane și cantoane forestiere situate pe vaile interioare: Paltinul (valea Negrișoara), Cristișor (valea Neagra), Borca , Borca Chei (valea Borcii), Darda (lângă Grințieșul Mare) si Paltiniș (valea Grințieșului ) care dispun de cate 4—8 locuri de cazare. Ele pot să asigure în caz de nevoie cazarea pentru grupuri mici în limita locurilor disponibile.

Acoperirea de servicii Salvamont se face exclusiv în zona de nord a Masivului Pietrosul Bistriței prin Intermediul Oficiului Salvamont Vatra Dornei .

[modificare] Puncte de plecare pe trasee

În partea de nord

În partea centrală

În partea de sud

[modificare] Trasee turistice marcate în Masivul Pietrosul Bistriței

Sunt cele mai cunoscute și frecventate trasee.

[modificare] Traseul de creastă al Masivului Pietrosul

Verificat [9] [10]

Marcaj:Bandă roșie.

Punct plecare: Cheile Zugreni - Est

Punct sosire: Pasul Păltiniș - Vest

Durata traseului :14 - 16 ore.

Grad de dificultate:Mediu

Altitudine maximă:1792 m.

Diferență de nivel maximă: 1052 m.

Caracteristici specifice:

  • Este traseu lontgitudinal
  • Se recomandă parcurgerea acestuia în două etape.
  • Traseul necesită echipament de campare.
  • Traseul are un grad ridicat de dificultate pe tronsonul Cheile Zugeni - Vârful Pietosul Bistriței.
  • Sezonalitate: este închis iarna
  • Are ca punct de plecare la est cabana Zugreni (Vadu Bistriței DN17B ). Urcă versantul Bogolinului și trece prin Vîrful Pietrosul Bistriței (1791 m) - Șeaua La Izvorul Rău - Muntele Lespezi (1626 m) - Muntele Șandru (1537 m) - Vărful Busuiocul (1417 m) - Vârful Rusului (1541 m) -Piatra Tăieturii - Vârful Calimanel (1644 m). Coboară la vest prin Pasul Păltiniș (1355 m) în satul Păltinis DJ174 ;
  • Întreținere marcaj și traseu: Salvamont- Primăria Vatra Dornei

Ramificații:

  • În Șeaua Izvorul Rău → Cojoci - Rusca, Triunghi roșu
  • În Șeaua dintre Vârful Șandru și Vârful Busuiocul → Crucea - Cozănești, Cruce albastră
  • La Piatra Tăieturii → Gura Barnarului - Panaci , Punct albastru

[modificare] Traseul Cojoci Sat - Rusca Sat

Verificat [9] [11]

Marcaj:Triunghi roșu.

Punct plecare:Satul Cojoci (DN17B) - Est

Punct sosire:Satul Rusca (DN17B) - Nord

Durata traseului :7 ore

Grad de dificultate:Ușor-Mediu

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

  • Este traseu transversal
  • La est din Cojoci suie în Șeaua Izvorul Rău unde se intersectează cu traseul de creastă marcaj bandă roșie și coboară la nord pe Valea Rusca spre Rusca.
  • Nu necesită echipament special pentru parcurgerea lui.
  • Sezonalitate: traseul este deschis tot timpul anului, dar iarna este puțin recomandabil.
  • Întreținere marcaj și traseu: Salvamont- Primăria Vatra Dornei

[modificare] Traseul Crucea Sat - Valea Bârnărelului - Cozănești sat

Verificat [12] [13]

Marcaj:Cruce albastră

Punct plecare:Satul Crucea din Comuna Crucea ( Valea Bistriței ) - Est

Punct sosire:Cozănești sat (Comuna Dorna-Arini) - Nord

Durata traseului:8-9 ore (drum forestier pe Bârnarel - 8 km)

Grad de dificultate:

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

  • Este traseu transversal
  • Din Comuna Crucea merge pe Valea Bârnărel (8 km) și urcă în șeaua dintre Vârful Șandru (1537 m) și Vârful Busuiocul(1417), unde se intersectează cu traseul de creastă marcaj bandă roșie, pentru a merge peste muntele Bâde (1162m) până la Cozănești.
  • Sezonalitate: iarna nerecomandabil.
  • Întreținere marcaj și traseu: Salvamont- Primăria Vatra Dornei

[modificare] Traseul Gura Barnarului - Comuna Panaci sat Coverca

Fără date oficiale [14]

Marcaj:Punct albastru

Punct plecare:Gura Barnarului (DN 17 B) - Est

Punct sosire:Sat Coverca din Comuna Panaci - Vest

Durata traseului :8 ore

Grad de dificultate:

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

  • Este traseu transversal
  • Suie de la Gura Barnarului - Valea Barnar - Cheile Barnarului - Piatra Taieturii (aici se intersectează cu traseul de creastă marcaj bandă roșie) - coboară la Coverca
  • Pe valea Barnarului este un drum forestier de 21 km. Șoseaua urcă de la est în șeaua de sub Vârful Rusului 1541 m și coboară la nord pe valea Arini la Cozănești - Comuna Dorna - Arini ).
  • Sezonalitate

[modificare] Sat Ortoaia - Sat Crucea

Fără date oficiale [15]

Marcaj: Bandă galbenă

Punct plecare: Sat Ortoaia - Nord

Punct sosire: Sat Crucea - Sud

Durata traseului : 7 ore

Grad de dificultate:

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

  • Este traseu transversal
  • Suie din Ortoaia - Varful Spaima - Dealul Colacel - Muntele Piatra Gruiului - Coboară la Crucea
  • Sezonalitate

[modificare] Creasta Rața și Muntele Barnar

Nu există trasee turistice marcate pe culme.

[modificare] Trasee turistice marcate spre Depresiunile Bilbor și Șaru Dornei

[modificare] Bilbor - Drăgoioasa

Fără date oficiale [16]

Marcaj: Cruce albastră

Punct plecare: Satul Bilbor

Punct sosire: Drăgoiasa

Durata traseului :

Grad de dificultate:

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

[modificare] Bilbor - panaci

Fără date oficiale [17]

Marcaj:Bandă galbenă

Punct plecare: Sat Bilbor

Punct sosire: Sat Panaci

Durata traseului :

Grad de dificultate:

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

  • Este traseu periferic
  • Sezonalitate

[modificare] Traseul Bilbor - Sat Drăgoioasa

Informații despre omologare [18]

Centrul Bilborului (895 m) - gura pârâului Borcut (970 m) - gura pârâului Rece (895 m) - Culmea Alunișului (1297 m) - valea Neagra - Sat Drăgăioasa (1040 m)

Distanța de parcurs: 12 km.

Diferență de nivel: 412 m.

Lungimea traseului: dus 3 1/2 ore, întors 3 1/2 ore.

Marcaj: linie albastră. Vara putem merge pe drumul forestier până la gura pârâului Rece - 6,5 km. De acolo putem înainta pe drumul forestier și pe potecă. Iarna recomandat numai schiorilor.

Pornim spre nord din Bilbor . La 2,2 km de centru pleacă spre dreapta drumul forestier Vaman. După 1,3 km pleacă spre vest traseul care urcă spre poiana Vacaria prin valea Dobreanu . După ce ieșim dintre case, după 3,3 km, spre dreapta vedem un drum de țară, care se cheamă Drumul Rușilor.

La km 4, spre stânga pleacă un drum pietruit, care duce spre Vf. Dobreanu. În apropiere găsim câteva izvoare de apă minerală . La km 4,5 spre stânga, la gura pârâului Borcuț pleacă drumul forestier care urcă spre Măgura Cocora și Vârful Păltiniș. După 6,7 km ajungem la intersecția cu drumul forestier Răcilă. Traseul nostru continuă spre nord. La 5 km de gura pârâului Rece se termină drumul forestier. Spre stânga pleacă o potecă spre stâna Bursucăria. Noi mergem mai departe pe un urcuș abrupt, trecem printr-o poiană și prin pâlcuri de brazi și un loc pleșuv pe Culmea Alunișului dintre Vârful Aluniș și Drăgoiasa de unde coborâm în valea Neagra Broștenilor. Pe drumul comunal ajungem în Drăgoiasa.

[modificare] Traseul Bilbor - Valea Vaman

Informații despre omologare [19]

Drumul forestier Vaman (920 m) - șaua poiana Vaman (1245 m) - valea Neagra Broșteni - gura pârâului Ciutac (885 m)

Distanța de parcurs: 7 km.

Diferență de nivel: 336 m.

Lungimea traseului: dus 3 ore, întors 2 1/2 ore.

Marcaj: cruce albastră. Vara accesibil și cu mașina, iarna numai pe schiuri.

Pornim din Bilborul de Sus, de la gura pârâului Vaman. După câteva sute de metrii ieșim dintre case și mergem spre nord-est pe drumul forestier. Trecem lângă barăcile muncitorilor forestieri și ajungem la casa pădurarilor. După un urcuș de 700 m prin pădure ajungem la o casă părăsită, care se află la capătul drumului forestier. De aici pleacă o potecă spre dreapta, printr-o porțiune defrișată peste creastă. Poteca marcată duce spre stânga. Trecem prin pădure și ajungem pe o poiană întinsă. La dreapta vedem o stână și o casă din bârne. Sus, pe creastă vedem turnul de belvedere. De la stâlpul de orientare turistică urmăm traseul de creastă spre sud-est și după 500 m pe o potecă coborâm la gura pârâului Ciutac în valea Neagra Broștenilor .

[modificare] Traseul Bilbor - Vârful Lupăria

Informații despre omologare [20]

Gura pârâului Străjii (925 m) - Creasta Lupăria (1350 m) - gura pârâului Ciutac (885 m)

Distanța de parcurs: 7 km.

Diferență de nivel: 425 m.

Lungimea traseului: dus 3 ore, întors 2 3/4 ore.

Marcaj: punct roșu (pe alocuri lipsă). Traseu recomandat iarna numai pentru schiori.

Pornim din Bilbor, de la gura pârâului Străjii, spre stânga, pe lângă grajduri, apoi spre nord-est pe traseul de creastă, și peste puțin timp ajungem la locul numit Piciorul Lupăriei, la poalele muntelui cu același nume, de unde urcăm prin păduri de brazi . În curând ajungem la poiana Străjii, mergem mai departe și trecem prin cele două poieni din Lupăria, apoi urcăm pe vârful cu același nume (1412 m). Coborâm pe creastă și ajungem pe Traseul nr. 30., pe care o urmăm până la valea Neagra Broștenilor .

[modificare] Traseul Bilbor - Vârful Hărlagii

Informații despre omologare [21]

Gura pârâului Țiganilor (880 m) - Dealul Țiganilor - Culmea Hărlagii - poiana Smida Boului (1472 m)

Distanța de parcurs: 4 km.

Diferență de nivel: 595 m.

Lungimea traseului: dus 2 1/2 ore, întors 2 ore.

Marcaj: punct galben (șters, pe alocuri lipsă). Traseu recomandat iarna numai pentru schiori.

Gura pârâului țiganilor este lângă campingul din Bilbor . De aici începe traseul, dar nu pe lângă firul apei, ci pe o potecă mai spre stânga. Urcăm spre Dealul Țiganilor, și după 1,1 km intrăm în pădure și ne continuăm drumul spre nord-est, apoi, după un urcuș de 3 km prin păduri și poieni ajungem, prin Culmea Hărlagii la poiana Smida Boului. De aici ne continuăm drumul spre est, până la Vf. Hărlagi.

[modificare] Bilbor - Gura Pârâului Rece

Informații despre omologare [22]

Gura pârâului Huruba (830 m) - Culmea Hărlagii (1560 m) - gura pârâului Rece (840 m)

Distanța de parcurs: 10 km.

Diferență de nivel: 730 m.

Lungimea traseului: dus 5 ore, întors 4 1/2 ore.

Marcaj: cruce galbenă. Traseu recomandat iarna numai pentru schiori.

Pornim de la gura pârâului Huruba și urcăm pe versant 3,2 km. La al doilea afluent al părăului o luăm spre dreapta, spre nord-est și ajungem pe o poiană pe lângă o stână, unde ne întâlnim cu marcajul linie roșie . Ne continuăm drumul pe o potecă bine bătătorită pe creasta care urcă abrupt spre nord-vest spre Vf. Hărlagia (1581 m). Înainte să ajungem pe vârf, la poalele unui urcuș întâlnim poteca care coboară prin pădure la gura pârâului Rece, în valea Neagra Broștenilor

[modificare] Trasee turistice marcate în Masivul Budacu

Zona de sud a Munților Bistriței cu excepția Budacului este mai puțin menționată turistic, chiar dacă aceast areal este bordat de masivi calcaroși cu mare potențial turistic (Piatra Șoimului, Piatra Comarnicului, Piatra Runcului, Piatra Mocilor, Măgura).

Există un numar de trasee turistice marcate (cel puțin pe hărțile turistice dacă nu și efectiv pe teren), dar acestea au ca scop principal pătrunderea rapidă în inima sudului Munților Bistriței pe drumurile forestiere care urmeaza Vaile Prisăcani, Barasău, Runculeț si Grințieș.

[modificare] Traseul de creastă Broșteni - Șeaua Țibleșului

Fără date oficiale [23]

Marcaj:Cruce roșie

Punct plecare:Orașul Broșteni DN17B - Est

Punct sosire:Șeaua Țibleșului pe "Drumul Ieșenilor" - Vest

Durata traseului:12 — 14 ore din care 8 ore până în șeaua Cristișor

Grad de dificultate:

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

  • Este traseu lontgitudinal de creastă pe axa est-vest
  • De la Broșteni urcă urmărind creasta principală spre Vârful Arșița (1275 m) - Vârful Găinii (1348 m) - Vârful Cerbului (1403 m) - Muntele Slopatul - Vârful Budacu (1859 m) - Șeaua Cristișor - Șeaua Țibleș
  • Sezonalitate

Ramificații:

  • În Șeaua Cristișor → Satul Borca Valea Neagra
  • În Șeaua Țibleșului traseul se racordează la «Drumul Ieșenilor», marcaj bandă roșie
  • În Șeaua Țibleșului traseul continuă spre Cotul Bistricioarei tot pe cruce roșie [24]

[modificare] Traseul de creastă Sat Grințieș - Vârful Păltiniș

Fără date oficiale [25]

Marcaj:Banda roșie

Punct plecare: Sat Grințieș - Sud

Punct sosire:Vârful Păltiniș

Durata traseului:2 zile

Grad de dificultate:

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

  • Este traseu longitudinal de creastă pe axa nord-sud purtând numele de "Drumul Ieșenilor"
  • Urcă din Grințieș - Dealul Frasinu - Muntele Preluca (1357 m )- Vârful Grințieșu (1758 m)- Casa Dârda (1564 m) - Bâtca Ghelariei - Șeaua Țibleș - Vârful Țiblesul Mare (1665 m)- Vârful Hârlagii (1587 m) - Muntele Lupăria - Muntele Vamanu - Șeaua Răcilă - Vârful Păltiniș
  • Necesită echipament de campare
  • Sezonalitate:
  • Are o variantă 2 de acces pe Vârful Grințieș [26] : Sat Grințieș - Muntele Fagul - Vârful Fagului - Piciorul Grințieșului - Vârful Grințieșu (1758 m)

[modificare] Sat Borca - I.F. Cristișor (Valea Neagra)

Fără date oficiale [27]

Marcaj:Cruce albastră

Punct plecare: Borca DN17B - La est

Punct sosire:IF Cristișor - Valea Neagra - La Nord

Durata traseului :

Grad de dificultate:

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

  • Este traseu transversal
  • Suie din Satul Borca - I.F. Borcuța - Cheile Borca - Șeaua Cristișor - Valea Cristișor - Cabana IF Cracu Rău - Cabana IF Cristișor - Neagra ( Broșteni ). De la Borca la Cheile Borcii sunt 12 km pe drumul forestier.

[modificare] Sat Dreptu - Valea Grințieș

Fără date oficiale [28]

Marcaj: Bandă galbenă

Punct plecare: Satul Dreptu

Punct sosire: Valea Grințieș

Durata traseului : 5-6 ore

Grad de dificultate:

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

  • Este traseu transversal
  • Suie din [Dreptu, Neamț|Dreptu]] pe valea pârâului omonim pe un drum forestier până "La Cantoane" (4 km) și apoi poteca trece prin Preluca Dreptului - Vârful Preluca (1357 m) - Cabana forestieră Păltiniș - Valea Grințiesului * Sezonalitate:

[modificare] Comuna Grințieș - Casa Darda

Fără date oficiale [29]

Marcaj: Cruce Roșie Punct plecare: Sat Grințieș - Sud Punct sosire: Refugiul Darda - Nord Durata traseului : Grad de dificultate: Altitudine maximă: Diferență de nivel maximă: Caracteristici specifice:

  • Este traseu intermediar de legătură cu traseul nord - sud de creastă
  • Suie din Satul Grințieș - Valea Grințieș - Șeaua Prisloapa - Muntele Stâna - Refugiul Darda
  • Sezonalitate

[modificare] Tulgheș - Muntele Comarnicului - Vârful Grințieș

Fără date oficiale [30]

Marcaj: Bandă albastră

Punct plecare: Tulgheș Sat

Punct sosire:Vârful Grințiesul Mare

Durata traseului :5 ore

Grad de dificultate:

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

  • Este traseu de creastă alternativ - la vest
  • Se suie de pe Valea Bistricioarei din Tulgheș - Valea Prisacani - Vârful Piatra Roșie (1508)- Șeaua Prisloapa - culmea Muntelui Stârca - cabana-refugiu Dârda (1564 m) - Vârful Grințieș
  • Sezonalitate

[modificare] Sat Capu Corbului - Șeaua Prisloapa

Fără date oficiale [31]

Marcaj:Triunghi roșu

Punct plecare: Sat Capu Corbului Punct sosire:Șeaua Prisloapa

Durata traseului :

Grad de dificultate:

Altitudine maximă:

Diferență de nivel maximă:

Caracteristici specifice:

  • Este traseu alternativă de legătură spre traseul de creastă
  • Pornește din satul Capu Corbului - Valea Bistricioara - Valea Seacă - Valea Runculeț - Șeaua Prisloapa și mai departe merge spre Șeaua Prisloapa - culmea Muntelui Stârca - cabana-refugiu Dârda (1564 m) - Vârful Grințieș.
  • Sezonalitate

[modificare] Bibliografie

[modificare] Vezi și

[modificare] Note

  1. ^ Compania Națională a Uraniului-Sucursala Suceava
  2. ^ Despre zăcământul uranifer din zona Tulgeș - Grințieș
  3. ^ Substații Ambulanță Suceava
  4. ^ Substații Ambulanță Harghita
  5. ^ Substații Ambulanță Neamț
  6. ^ Acoperire Cosmote
  7. ^ Acoperire Orange
  8. ^ Acoperire Vodafone
  9. ^ a b Hartă trasee întreținute de Salvamont Vatra Dornei
  10. ^ Trasee Masiv Pietrosul Bistriței Traseu Creasta nordică
  11. ^ Trasee Masiv Pietrosul Bistriței Traseu Cojoci - Rusca
  12. ^ Hartă trasee întreținute de Salvamont Vatra Dornei
  13. ^ Trasee Masiv Pietrosul Bistriței Traseu Crucea - Cozănești
  14. ^ Alpinet.org Gura Barnarului - Coverca
  15. ^ Alpinet.org Traseu Ortoaia - Crucea
  16. ^ Alpinet.org Traseu Bilbor Drăgoioasa
  17. ^ Alpinet.org Traseu Bilbor-Panaci
  18. ^ Insuficiente
  19. ^ Insuficiente
  20. ^ Insuficiente
  21. ^ Insuficiente
  22. ^ Insuficiente
  23. ^ Alpinet.org Traseu Broșteni - Șeaua Țibleșului
  24. ^ Neomologat!
  25. ^ Alpinet.org Grințieș-Vârful Păltiniș
  26. ^ Neomologat!
  27. ^ Alpinet.org Traseu Borca - I.F. Cristișor
  28. ^ Alpinet.org Traseu Dreptu - Grințieș
  29. ^ Alpinet.org Traseu Grințieș - Casa Darda
  30. ^ Alpinet.org Traseu Tulgheș - Vârful Grințieș
  31. ^ Alpinet.org Traseu Capu Corbului - Șeaua Prisloapa
v • d • m
Carpații Orientali
Munți
Carpaţii Orientali
Obiective turistice
Carpații României: Carpații Occidentali · Carpații Meridionali · Carpații Orientali
Munții Carpați: Vestici Interiori · Vestici Exteriori · Nord-Estici Interiori · Nord-Estici Exteriori · Estici Interiori · Estici Exteriori · Alpii Transilvani · Munții Apuseni · Sud-Vestici · Podișul Transilvaniei · Carpații Serbiei
Adus de la http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mun%C8%9Bii_Bistri%C8%9Bei&oldid=6185361
Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte
În alte limbi