Mordechai Zeira
Mordechai Zeira (ebraică:מרדכי זעירא ,născut Mark Dimitri Greben) (1905- 1 august 1968), a fost compozitor și autor israelian de cântece de muzică ușoară, originar din Ucraina. Unul din cei mai însemnați reprezentanți ai genului zemer ivri („cântec ebraic”) care a caracterizat vreme de multe decenii muzica ușoară israeliană din secolul al XX-lea. A compus adesea pe versurile unor poeți și textieri ebraici contemporani cu el, între care Nathan Alterman, Yaakov Orland, Aharon Ashman și Alexander Penn. A fost uneori supranumit „trubadurul cântecului ebraic"
Biografie[modificare | modificare sursă]
S-a născut la Kiev sub numele de Dimitri Mark (Mordechai) Greben. În casa părintească, unde tatăl său era meloman iubitor de muzică evreiască liturgică și populară, a putut auzi numeroase înregistrări ale unor vestiți cantori (hazanim). Neavând însă condiții materiale pentru a se perfecționa în muzică, a învățat să cânte la un pian abandonat, fără a cunoaște notele. A studiat doua semestre la facultatea de mecanică a politehnicii din Kiev, dar din cauza sărăciei a întrerupt studiile și a lucrat într-o ccoperativă de pantofărie. În anul 1924 a fost arestat de autoritățile comuniste sovietice din cauza activității sale în mișcarea de tineret sionist socialist Hashomer Hatzair, dar, primind permisul de a emigra, a părăsit URSS și s-a stabilit potrivit aspirațiilor sale, în Palestina (Eretz Israel), aflată atunci sub regimul mandatului britanic. Avea vârsta de 19 ani când s-a alăturat kibutzului Afikim (numit pe atunci Kibutzul Hashomer Hatzair URSS, în inițiale ruse „CCCP”) din Galileea de jos,lângă Yavneel, lucrând la construcția de șosele, de asemenea ca pantofar și pescar. Când membrii cooperativei au pus în scenă o „operă” ebraică „Carmela”, Mordechai, cunoscut încă sub numele de Mitia Pieptene sau "Mitia Masrek" ("masrek" însemnând în ebraică "pieptene" ca și numele său rusesc de familie "Greben") a dirijat o „orchestră” constituită dintr-o concertină și mai multe muzicuțe. După câteva luni membri comunei s-au mutat la Afula și au montat acolo un alt spectacol intitulat „Cămașa albastră” în care a figurat cel dintâi șlagăr compus de Mordechai Zeira - „Cămașa albastră” care s-a bucurat apoi de mare popularitate în rândurile membrilor mișcărilor de tineret socialist evreiesc din Israel. A urmat în cele din urma un curs de dirijori de cor ,iar Moshe Halevi, fondatorul teatrului „Haohel” („Cortul”) din Tel Aviv l-a invitat pe în acest oraș și l-a convins sa învețe actoria. Dar, după un an și jumătate, în 1927 Mordechai Mitia Greben a decis să întrerupă aceste studii și să se apuce să învețe compoziția, care devenise pasiunea lui cea adevărată. Principalul său îndrumător în acest domeniu a fost profesorul Shlomo Rozovski din Ierusalim. A lucrat o vreme la carierele de la Marea Moartă, și de acolo mergea o dată pe săptămână la lecțiile de muzică în capitală . În 1928 a publicat împreună cu poetul Itzhak Shenhar o culegere de cântece consacrate urcării (aliyá) la Ierusalim. Aceasta a fost în ochii compozitorului veritabilul său debut ca autor de melodii. În acel an, sfătuit de Aharon Ashman, și-a ebraizat numele de familie în Mordechai Zeira. În timpul celui de-al doilea război mondial, în 1942 s-a înrolat în brigada evreiască palestineană din cadrul armatei britanice, unde a organizat un ansamblu muzical ebraic „Meeyn Ze ”cu care a cântat în fața soldaților de pe frontul din Orientul Apropiat și din Europa de vest și de sud, precum și în fata deținuților evrei eliberați din lagărele naziste și lagărele de refugiați.
Începând din anii 1930 Zeira s-a întreținut din slujba de controlor de contoare în cadrul Societății israeliene de electricitate. În 1935 ,Zeira, care se ajuta până atunci de o armonică în munca sa de creație , a cumpărat un pian, dar nu l-a putut păstra pentru multă vreme, fiindcă nu a izbutit să plătească ratele. Abia în mai 1948, Confederația Generală a Muncii și centrul ei agricol sesizate de profesorul Haim Halperin, au consimțit să-l ajute să achiziționeze un nou pian, compozitorul obligându-se să returneze valoarea acestuia prin turnee de conferințe și de cântare în public.
Activitatea muzicală[modificare | modificare sursă]
În cântecele lui Zeira se îmbină influențe europene și orientale, aducând aminte de cântecele hasidice pe care le-a auzit în copilărie și de melodiile rusești. Ele au fost foarte accesibile, având atât un farmec melodic, cât și o calitate poetică aparte. Zeira era la curent cu evenimentele din țară și unele din cântecele sale le reflectă. De pildă, cântecul "Cinci au plecat patria să clădească" se referea la cinci lucrători evrei căzuți omorâți de potrivnici arabi înarmați, și în amintirea cărora a fost denumit kibutzul Maale Hahamisha de lângă Ierusalim (Înălțimea celor cinci). Altă melodie, renumită în Israel, cântecul de leagăn "Noapte, noapte" (Layla, Layla), pe text de Nathan Alterman, a fost creat în împrejurarile zilelor de stare de asediu decretată de autoritățile mandatare, iar cântecul " Pe colinele Shekh Abrek" reamintește uciderea vestitului străjer evreu Alexander Zeid. Ca salariat al Societății electrice din Israel nu a omis să compună un cântec și despre fondatorul, devenit legendar, al acesteia , Pinhas Ruthenberg: "Bătrânul de la Naharaim" sau "Cântecul rețelei". Zeira a fost și cel dintâi autor al unei melodii originale închinate venirii în țară a evreilor din Yemen, „Nu te teme, Tamar” (Al tefahadi Tamar).
Din cântecele sale[modificare | modificare sursă]
- Lemoladti - (Patriei) 1927 (cuvinte:Hillel Bergman-Avihanan) "פקד ה'.."
- Kineret - pe versuri de Alexander Pen
- Hayu leilot - היו לילות (Au fost nopți...) pe cuvinte de Yaakov Orland
- Layla layla - לילה לילה (Noapte, noapte...) pe cuvinte de Natan Alterman *"היו לילות"
- Al giv'ot Shekh Abreq על גבעות שייך-אבריק (Pe dealurile Shekh Abreq) pe text de Alexander Pen
- Smol Hayarden שמאל הירדן versiune muzicală mai puțin folosită a cântecului sionist revizionist "Stânga Iordanului)" pe cuvinte de Zeev Jabotinski, referitoare la aspirațiile teritoriale evreiești din prima jumătate a secolulului al XX-lea asupra malului de est al Iordanului, pe care Marea Britanie l-a atribuit emiratului Transiordaniei, 1930 (cântecul a devenit cunoscut pe melodia lui Tzvi Ghersh Livshin)
- Shir sameah שיר שמח (Cântec vesel) pe cuvinte de Yaakov Orland
- Shirat hanoded שירת הנודד (Cântecul pribeagului) pe text de Aharon Ashman ("היי ציוניוני הדרך)
- Shualey Shimshon שועלי שמשון (Vulpoii lui Shimshon (Samson), pe cuvinte de Uri Avneri)
- Leyl Galil ליל גליל (Noapte în Galileea) pe cuvinte de Natan Alterman
- Anu nosim lapidim" אנו נושאים לפידים (Purtăm făclii) pe cuvinte de Aharon Zeev
- Rak at li notart רק את לי נותרת (Numai tu mi-ai rămas) pe cuvinte de Oded Avissar
- Yudke יודקה, pe cuvinte de Oded Avissar
- Shney shoshanim שני שושנים (Doi trandafiri) pe cuvinte de Yaakov Orland
- Ma omrot eynayih מה אומרות עינייך ( Ce spun ochii tăi?) pe cuvinte de Itzhak Shenhar
- Nigun atik ניגון עתיק (Un "nigun" străbun) pe cuvinte de Natan Alterman
- Hashir elayih השיר אלייך (Cântec pentru tine) pe cuvinte de Yaakov Orland
Surse bibliografice și legături exterioare[modificare | modificare sursă]
- biografie și cântece de Zeira pe saitul ebraic Zemereshet
- capitole din istoria cântecului ebraic de Yossef Spivak
- "Layla Layla" în interpretarea lui Esther Ofarim 1972
- Pe dealurile Shekh Abrek- text:Alexander Penn, interpretare:Esther și Avi Ofarim, 1964
- Shir Hareshet, Cântecul rețelei, cu portretul lui Pinhas Ruthenberg și imagini din vremea construirii centralei electrice la Nahariym
- Israel Shalita - necrolog în ziarul Davar
(ebraică)
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Gil Aldema și Eliyahu Hacohen - „Layla ,layla, Din cântecele compozitorului Mordechai Zeira” (în ebraică) (Mishirey hamalhin Mordechai Zeira) Mifaley Tarbut vehinuh, 1998 .
