Monede euro românești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Harta țărilor europene legate de Euro, la 1 ianuarie 2011

     Țări UE cu Euro

     Țări UE cu ERM II

     Țări UE fără ERM II

     Țări cu Euro


Monedele euro românești vor înlocui leul o dată ce România va intra în zona euro, cel mai devreme în 2015.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Încă înainte de aderarea la Uniunea Europeană (2007), România optase adoptarea monedei euro în viitor. În 2005, când a avut loc trecerea de la leul ușor (cod ISO 4217:ROL) la leul greu (cod ISO 4217:RON), Banca Națională a României a profitat de conjunctura favorabilă și a decis să modifice dimensiunile noilor bancnotelor, adoptând dimensiunile bancnotelor euro, cu scopul de a ușura trecerea pentru distributoarelor bancare de bancnote.

România nu face parte din Zona euro, iar leul românesc nu participă la Mecanismul ratelor de schimb european (ERM II). În momentul aderării României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, fusese prevăzut că România să participe la ERM II începând din 2010-2012[1]. Președintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet a mărturisit, totuși, faptul că „România are mult de lucrat timp de câțiva ani”[2].

Moneda de probă din 1996[modificare | modificare sursă]

Numele monedei euro a fost adoptat oficial la 16 decembrie 1995, înlocuindu-se denumirea de ECU. În 1996, în România a fost emisă o monedă de probă, destinată colecționarilor, având valoarea nominală exprimată atât în lei, cât și în euro. Pe avers, este gravată harta Europei, având cele douăsprezece steluțe în câmpul din dreapta sus. Este de menționat faptul că grafica este diferită de cea a monedelor veritabile cu valori exprimate în euro. În stânga este gravată valoarea nominală, 3000 LEI, iar în dreapta valoarea de UN EURO; denumirea țării emitente, ROMANIA, este gravată în partea de jos a hărții Europei; câte o ramură de măslin încadrează, în stânga și în dreapta, milesimul 1996, aflat în exergă. Pe centrul reversului monedei este gravat portretul domnitorului Vlad Țepeș, iar circular, în stânga textul VLAD ȚEPEȘ și în dreapta DOMN AL ȚĂRII ROMÂNEȘTI.
Moneda nu a avut putere de circulație.

Moneda de probă din 2008[modificare | modificare sursă]

În anii din urmă, în România, au fost emise monede de probă, cu valoare nominală în euro. Un exemplu este cel al probei cu valoare nominală de 2 euro, emisă în 2008, destinată colecționarilor. Moneda este bimetalică. Pe avers, în centru sunt gravate cifra 2, reprezentând valoarea nominală, și silueta Turnului cu Ceas din Sighișoara. Circular, pe inelul metalic argintiu, alături de inscripții în mai multe limbi europene: ESSAI, PROBE, TRIAL, PROBA, sunt gravate două grupuri de câte șase steluțe. Pe revers, în centru, sunt gravate efigia domnitorului Ștefan cel Mare, cap încoronat, spre față-stânga și inscripția ȘTEFAN CEL MARE; circular sunt gravate, pe inelul argintiu al monedei, sus, milesimul, 2008, lateral, stânga și dreapta, două grupuri de câte șase steluțe, iar jos, denumirea țării emitente, ROMANIA.

Diferențe față de o veritabilă monedă euro[modificare | modificare sursă]

  • Această probă nu respectă mai multe din caracteristicile pe care trebuie să îndeplinească o monedă euro, între care aceea care impune fața comună de pe avers (conturul și relieful Europei).
  • O altă caracteristică a acestei probe care contrastează cu o veritabilă monedă euro, este inexistența denumirii monedei unice europene, euro, pe aversul piesei.
  • Pe fața națională (revers) a monedelor veritabile, pe inelul argintiu, circular sunt dispuse douăsprezece steluțe, la distanțe egale între ele. Pe probă, steluțele sunt dispuse grupat, câte șase.
  • Aceste probe nu au putere de circulație nici în România și nici în statele Zonei euro.

Referințe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]