Mirela Zafiri

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mirela Zafiri
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Lugoj, Republica Socialistă România, România Modificați la Wikidata
Decedată (40 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecântăreață de operă Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea Națională de Muzică București  Modificați la Wikidata
Gen muzicaloperă  Modificați la Wikidata
Tipul de vocesoprană  Modificați la Wikidata
Instrument(e)pian  Modificați la Wikidata

Mirela Zafiri (n. , Lugoj, Republica Socialistă România, România – d. , București, România) a fost o soprană română, cântăreață de operă și lied, doctor în muzică.[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Născută în Lugoj, Mirela Zafiri studiază pianul, viola și chitara încă din primii ani de școală. A fost licențiată a Universității de Muzică București, clasa prof. univ. Georgeta Stoleriu (1997), și absolventă a Masterului Universității de Muzică București, specializarea Artă vocală, la aceeași clasă (1999). Doctor al Universității Naționale de Muzică București din 2008. Prin disponibilitățile sale largi și vocația scenică evidentă, tânăra artistă a acoperit rapid, cu profesionalitate și dăruire o paletă largă de roluri și genuri, de la operă (23 de roluri) la operetă (5 roluri), de la recitaluri de lied (peste 60 de recitaluri în cadrul cărora 34 Prime Audiții de Lied Românesc) la vocal-simfonic (15 titluri) și chiar Jazz Simfonic (7 Concerte), peste 120 Concerte de Arii cu orchestră în Italia, România și Spania, 8 CDuri; invitată a numeroase festivaluri naționale și internaționale: Timișoara, București, Craiova, Sibiu, Bremen, Krems, Noto, Padula, Ischia, Capri, Casalbordino, Numana, Pavia, Amalfi, Tivoli, Formia, Bisceglie, Barcelona, Mataro, Vigo, Reus, Pamplona, Girona, Segovia, Alicante, Castellon, Galicija, Corint, Loutraki, etc. cât și pe scenele operelor și filarmonicilor din toată țara; peste 230 minute de înregistrări radio; prima audiție a Operei Cervantes de Jose Luis Tierno (Ana Franca), cu Cecilia Berganza si Antonio Ordonez la Teatrul Mataro, înregistrată la TvEspagna sunt doar crâmpeie din bogata sa activitate artistică. 

A publicat cartea Fenomenul Mozart la Editura U.N.M.B. (2006) si peste 100 de cronici, eseuri, recenzii, articole, studii, referate în reviste de specialitate sau pe internet. Redactor la revista online no14plusminus.

Organizator al stagiunii camerale Luni la ora 5 după-amiaza unui interpret.

Mirela Zafiri a fost primsolistă a Operei Brașov.

Pe lângă limba română, Mirela Zafiri cunoștea limbile italiană, franceză, engleză, rusă și greacă.

Discografie[modificare | modificare sursă]

  1. CD: "7 Cântece pe versuri" de Mihai Eminescu, de Laurențiu Profeta, Licență ADA UCMR Ob 30069.
  2. CD: "Eternități de-o clipă", 5 Lieduri pe 5 Haiku, compozitoare Alexandra Cherciu. La Pian Ana Maria Ciornei, Licență ADA UCMR 02L121180, Romania, 2003.
  3. CD: "De la Gershwin la Sting", Concert Live cu Bega Blues Band (20 de ani) și Filarmonica Banatul.
  4. CD: "Haiku pe mapamond", compozitoare Alexandra Cherciu: Romania, 2011.
  5. CD: George Enescu: “Sept chansons de Clément Marot” opus 15, pentru voce și pian. MIRELA ZAFIRI - ANA MARIA CIORNEI, 2009, Licență ADA UCMR RO9AF031009332.
  6. CD: "Mihail Jora: Lieduri", Mirela Zafiri - Ana Maria Ciornei, 2009, Licență ADA UCMR RO9AF031009333.
  7. Albumul discografic Mirela Zairi - "Colinde pentru mama", 2009, Licență ADA UCMR RO9AF106511401. Ultimele 3 Cduri, cuprinzând muzică românească au fost scoase în ultimele 3 luni ale anului 2009, au avut 18 lansări în țară, si au declanșat peste 80 de manifestări de promovare a muzicii românești în presă, radio și televiziune, cele 10 colinde scrise special pt acest album au fost programate de 230 de ori la radio, tv și pe eteatru, în luna decembrie 2010.
  8. CD: "Nicolae Coman – Lieduri și Poeme", Mirela Zafiri - Ana Maria Ciornei, recită Mircea Albulescu, DMG Records, 2010

Recunoaștere națională și internațională [2][modificare | modificare sursă]

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

Pregătire[modificare | modificare sursă]

Articole, eseuri[modificare | modificare sursă]

Prezentarea listei cu referate, cronici muzicale, articole și eseuri publicate în ziare și reviste de specialitate, pe site-uri culturale internet sau citite în emisiuni radiofonice ce au ca autoare soprana Mirela Zafiri.

Eseuri publicate în ziare și reviste de specialitate sau online:

  • Schiță de Portret Cristian Mihăilescu, regizor, în revista Actualitatea Muzicală Arhivat în , la Wayback Machine., Anul XI(2000);
  • Schiță de Portret George Balint, compozitor, în Actualitatea Muzicală, Anul XI (2000) Numărul 240, I/Martie;
  • Lugoj, în patria corurilor, Eseu despre Corul Ion Vidu în Actualitatea Muzicală, Anul XI (2000) Numărul 254, I/Mai;
  • Ancheta De ce Eminescu? De ce versurile alese? în Actualitatea Muzicală, Revista Uniunii Compozitorilor și Criticilor Muzicali din România, Anul XI, Numărul II / octombrie 2000, cu ocazia recitalului Dintre sute de catarge, prin amabilitatea celor 10 compozitori contemporani cântați.
  • Destine, Portret Laura Muncaciu, soprană; în Actualitatea Muzicală Anul XI (2000);
  • "Poveste cu iepurași": Aleca, Voica și Bunicul/ Proză. (2009);
  • File de poveste: "despre compozitorii timpului nostru" . Articol publicat poezie.ro, 01.07.2009;

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Soprana Mirela Zafiri va fi înmormântată astăzi la Cimitirul Baptist din Lugoj, Adevărul. 29 august 2012. Accesat la 12 martie 2019
  2. ^ Soprana Mirela Zafiri, de la Opera din Brașov, a murit luni, la 41 de ani, 27 august 2012, Laura Mitran, Mediafax, accesat la 24 ianuarie 2014

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Mirela Zafiri la Wikimedia Commons