Mircea Dumitru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mircea Dumitru
Date personale
Născut (63 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
cadru didactic universitar[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[1]
limba engleză[1] Modificați la Wikidata
Rector în Universitatea din București Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
ianuarie 2017
Ministru al educației Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deAdrian Curaj
Succedat dePavel Năstase
Rector în Universitatea din București Modificați la Wikidata
În funcție
 – 

Alma materUniversitatea din București
Universitatea Tulane[*]
Membru titular al Academiei Române

Mircea Dumitru (n. , București, România) este un filosof român, profesor de logică la Facultatea de Filosofie și rector (2011-2019) al Universității din București. Este membru titular al Academiei Române (din 2021) și vicepreședinte al acesteia (din 4 mai 2022)[2]. Este membru al Academia Europaea (din 2019). În perioada iulie 2016–ianuarie 2017 era ministru al educației în guvernul condus de Dacian Cioloș.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Operă[modificare | modificare sursă]

Cărți[modificare | modificare sursă]

  • On Incompleteness in Modal Logic. An Account through Second-Order Logic, UMI, A Bell & Howell Information Company, 300 North Zeeb Road, Ann Arbor, MI 48106-1346, USA, 1998
  • Logică și argumentare, manual pentru licee (co-autor P. Bieltz), Editura ALL, București, 1999
  • Modalitate și incompletitudine. Logica modală ca logică de ordin superior (cuvânt înainte de Graeme Forbes, și postfață de Melvin Fitting), Editura Paideia, Bucuresti, 2001
  • Explorări logico-filosofice (postfață de Sorin Vieru), Editura Humanitas, București, 2004.
  • Truth, editori Mircea Dumitru și Gabriel Sandu, Editura Universității din București, 2013.
  • Meaning and Truth, editori Sorin Costreie și Mircea Dumitru, Editura “Pro Universitaria”, 2015.
  • 60 de ani în Universitate. O carte dedicată profesorului Mircea Flonta, editori Mircea Dumitru, Adrian-Paul Iliescu, Valentin Mureșan, Cosmin Văduva, Editura Universității din București, 2015.
  • Lumi ale gandirii. Zece eseuri logico-metafizice, Editura Polirom, 2019.
  • Thinking with Aristotle since 2400 Years, Mircea Dumitru, Cristian Iftode, Savu Totu (editori), Editura Universității din București, 2020.
  • Metaphysics, Meaning, and Modality. Themes from Kit Fine, editor și autor, Oxford University Press, 2020.

Studii[modificare | modificare sursă]

  • "Aspecte epistemologice ale axiomatizării", în Istoria și filosofia științei, Editura Universității, Iași, 1982, pp. 136 - 147.
  • "Teoria științifică relațiile interteoretice. Studiu de caz", în Istoria și filosofia științei, Editura Universității, Iași, 1988, vol. 2, pp. 655 - 663.
  • "Argumente pentru o teorie unificată a dinamicii cunoașterii științifice", în Istoria și filosofia științei, Editura Universității, Iași, 1988, vol. 2, pp. 741 - 747.
  • "Logica modală ca logică de ordin superior", în Itinerarii logico-filosofice editori Valentin Mureșan și Mircea Dumitru, Editura Universității din București, 2004, pg. 178-200.
  • “On the Normativity of Logic”, în Normativity, Acta Philosophica Fennica, The 2019 Entretiens of Institute International de Philosophie, Ilkka Niiniluoto & Sami Pihlstrom (ed.), 2020 pg. 51-66.
  • “Modal Frame Incompleteness. An Account through Second-Order Logic”, în Selected Topics in Contemporary Logic. Landscapes in Logic 2, Melvin Fitting (editor), College Publications, 2021.
  • “The Universal and the Individual. Aristotle on Substance and Philia (Friendship-Love)”, în volumul Love as Common Ground: Essays on Love in Religion , Paul Fiddes (ed.), Lexington Books, 2021.
  • "Saul Kripke on Belief Ascription", în Inaugural Issue East Asian Journal of Philosophy 1 (1), 2021.

Articole[modificare | modificare sursă]

Traduceri[modificare | modificare sursă]

  • L. Laudan, Perspectivă critică asupra axiologiei și metodologiei realiste (coord. Angela Botez) , Editura Politică, București, 1988, pp. 89 - 115.
  • Robert Nozick, Filosofie coercitivă și pluralism filosofic, în Filosoful Rege , Editura Humanitas, București, 1992, pp. 180 - 196.
  • Ludwig Wittgenstein, Caietul albastru, (București: Editura Humanitas, 1993), în colaborare cu M. Flonta și A. P. Iliescu.
  • Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București 1997
  • R. J. Bogdan, Temeiuri ale cunoașterii: cum modelează comportamentul teleologic mintea, Editura ALL, București, 1998
  • Saul Kripke, Numire și necesitate, Editura ALL, București 2001
  • Ludwig Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus, Editura Humanitas, București, 2001, în colaborare cu M. Flonta.
  • Ludwig Wittgenstein, Cercetări filosofice, Editura Humanitas, București, 2004, în colaborare cu M. Flonta.
  • Graeme Forbes, Esență individuală și vaguitate, în volumul Itinerarii logico-filosofice, Editura Universității din București, 2004, pg. 215-234.
  • W.V. Quine, J.S. Ullian, Țesătura opiniilor (The Web of Belief), Editura Paralela 45, 2007; ediția a II-a, Editura "Polirom", 2021.

Premii[modificare | modificare sursă]

  • Premiul Mircea Florian al Academiei Române pentru lucrarea Modalitate și incompletitudine. Logica modală ca logică de ordin superior

Controverse[modificare | modificare sursă]

În octombrie 2016 a fost acuzat de către deputatul Sebastian Ghiță de colaborare cu Securitatea.[3][4][5][6][7] Aceeași acuză i s-a adus și în iulie 2019 de către Victor Ponta.[8]

De-a lungul carierei sale de rectorat, Mircea Dumitru este cunoscut pentru faptul că are o poziție anti-guvernamentală, amestecând Universitatea din București în anumite jocuri politice.[9]

În iulie 2019, după afirmațiile controversate ale profesorului Vasile Răducă, Mircea Dumitru a cerut demisia acestuia din funcția de prodecan, lucru care s-a și întâmplat. Totuși, deși Dumitru susținea că profesorul Răducă va ieși la pensie în toamnă datorită vârstei pensionării, tot acesta cu trei luni mai târziu îi aprobă cererea în care el cerea extinderea activității de profesor universitar cu încă un an. Acest lucru a fost motivat de faptul că Răducă cere acest lucru pentru a duce la capăt anul universitar pe care l-a început la 1 octombrie 2019 (iar vârsta pensionării fiind la 6 noiembrie 2019), prin urmare rămânând la catedra de Morală până la data de 31 septembrie 2020.[10]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ „Alegerea conducerii Academiei Române” (PDF), Acad.ro, , accesat în  
  3. ^ Ministrul Educației ar fi semnat un angajament cu Securitatea. Mircea Dumitru: „Nu am avut nici un contact cu fosta Securitate“, 4 octombrie 2016, Mariana Iancu, Adevărul, accesat la 5 octombrie 2016
  4. ^ ATACUL lui Sebastian Ghiță în cazul colaborării lui Mircea Dumitru cu Securitatea: 'nea Dumitru TURNĂTORUL, care se credea MONUMENT AL MORALITĂȚII, 4 octombrie 2016, Gabriel Mihai, Evenimentul zilei, accesat la 4 octombrie 2016
  5. ^ Mircea Dumitru, prins în ambuscada dosarului de Securitate. Evaluarea experților: „un joc politic“, 4 octombrie 2016, Nicoleta Onofrei, Mariana Iancu, Adevărul, accesat la 5 octombrie 2016
  6. ^ DOCUMENT Ministrul Educației, Mircea Dumitru: „Este o calomnie grosolană. Nu am avut nicio legătură cu fosta Securitate”, 4 octombrie 2016, Nicoleta Onofrei, Adevărul, accesat la 5 octombrie 2016
  7. ^ Bombă! Ministrul Educației a colaborat cu Securitatea. Reacția lui MIRCEA DUMITRU | UPDATE, 4 octombrie 2016, Silviu Tudor, Evenimentul zilei, accesat la 6 octombrie 2016
  8. ^ Florin Pușcaș, Redactor, Victor Ponta, atac la rectorul Universității București: 'A fost recrutat ca informator al Securității lui Ceaușescu și acum dă lecții de moralitate', Stiri pe surse 
  9. ^ Mircea Dumitru, rectorul Universitatii Bucuresti, a demisionat din CNATDCU in semn de protest fata de numirea lui Valentin Popa ca ministru al Educatiei 28 ianuarie 2018, Red. Stiri, HotNews, accesat la 27 octombrie 2018
  10. ^ „Vasile Răducă nu va mai putea preda la Facultatea de Teologie. Mircea Dumitru afirmă că fostul prodecan se pensionează”. adevarul.ro. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]