Mihu Dragomir

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mihu Dragomir

Desen cu Mihu Dragomir de Tia Peltz din CPSF, nr. 229 din 1 iunie 1964
Date personale
Născut[2][3] Modificați la Wikidata
Brăila, România Modificați la Wikidata
Decedat (44 de ani)[2][3] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor de literatură științifico-fantastică[*]
traducător
poet
scenarist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[2] Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiAcademia de Studii Economice
Specie literarăProletcult[1], realism socialist  Modificați la Wikidata

Mihu Dragomir (n. , Brăila, România – d. [2][3])[4] a fost un poet și scriitor român. A făcut studii la Academia Comercială din București. A fost redactor la revista Viața Românească și redactor-șef la Luceafărul.[5]:p. 274 Versurile sale evocă trecutul de luptă al poporului român, tragedia soldatului român târât în războiul antisovietic, momentul istoric al întoarcerii armelor împotriva hitleriștilor, redă cu entuziasm realitățile sociale, frumusețile propriei patrii. Trăsătura dominantă a poeziilor sale este viziunea optimistă și patriotismul. Lirica sa, de esență romantic-revoluționară, îmbină atitudinea cetățenească militantă cu meditația filozofică. Stilul său, de resurse adesea folclorice, bogat în asociații și sugestii, cultivă cu măiestrie hiperbola. S-a afirmat și ca autor de literatură științifică-fantastică și ca traducător.

În 1952 este publicat volumul „Stelele păcii” pentru care va primi Premiul de Stat clasa a III-a iar în 1955 la editura E.S.P.L.A vede lumina tiparului „Pe struna fulgerelor”, care conține poemul „Războiul” premiat cu Premiul de Stat clasa a II-a.[6]

Mihu Dragomir, șeful Secției de Poezie al revistei Viața Românească a fost exclus din Partidul Comunist Român pentru „activitate fascistă și antisovietică, fost informator de siguranță”.[7]

Opera[modificare | modificare sursă]

Volume de versuri[modificare | modificare sursă]

  • Stelele păcii, 1952
  • Războiul, poem, Editura Tineretului, 1954
  • Pe struna fulgerelor, Editura de Stat pentru literatură și artă, 1955
  • Odă pământului meu, 1958
  • Pe drumuri nesfârșite, Editura Militară, 1958
  • Întoarcerea armelor, 1959
  • Stelele așteaptă Pământul, Editura pentru literatură, 1961
  • La început a fost sfârșitul, Editura pentru literatură, 1962
  • Cele mai frumoase poezii, 1963. Conține poezia Salahor ceresc
  • Șarpele fantastic, Editura Pentru Literatură, 1965
  • Minutar peste netimp. Versuri inedite, Editura Minerva, 1974
  • Noapte calmă, Editura Eminescu, 1980

Volume de povestiri științifico-fantastice[modificare | modificare sursă]

Conține povestirile:[8]

    • „Legenda îngerilor”
    • „Omul planetă”
    • „Columbiana”
    • „Pe lungimea de undă a Cosmosului” (1961)
    • „Natura inversă”
    • „Reîntîlnirea cu Griffin”

Volumul de povestiri republicat în 1968 conține în plus povestirile:[9]

    • „Discutând în Morse”
    • „Cutia cu tranzistori”
    • „Trimisul dacilor”
    • „Reversul domnului Valdemar”

Povestiri științifico-fantastice[modificare | modificare sursă]

  • „Discutând în Morse” în Gazeta literară, anul X, nr. 36 (495) din 5 septembrie 1963 (povestire republicată în CPSF, nr. 229)
  • „Cutia cu tranzistori” în Gazeta literară, anul XI, nr. 16 (526) din 16 aprilie 1964 (povestire republicată în CPSF, nr. 229)
  • „Trimisul dacilor” în CPSF anul X, nr. 229 din 1 iunie 1964[10]
  • Pe lungimea de undă a Cosmosului”, apărută în 1961, republicată în volum omonim de povestiri, Editura Tineretului, Colecția SF, din 1962 și 1967.

Traduceri[modificare | modificare sursă]

În alte limbi[modificare | modificare sursă]

  • Egyedül az űrben (Povestiri deocamdată fantastice, traducere în limba maghiară de Majtényi Erik, Ifjúsági Könyvkiadó, Bukarest, 1964.[11]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.romlit.ro/literatura_oportunist_ii  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b c d e Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b c d Mihu Dragomir, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  4. ^ Mihu Dragomir - 90 de ani de la naștere - Direcția județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Brăila[nefuncțională]
  5. ^ Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești. Personalități, Editura Litera, Chișinău, 2010
  6. ^ ibid
  7. ^ „Mihai Stoian: În așteptarea "omului nou". Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Publication: Povestiri deocamdată fantastice, www.isfdb.org 
  9. ^ Publication: Povestiri deocamdată fantastice, www.isfdb.org 
  10. ^ Marian Truță (), CPȘF 229, Mihu Dragomir, Galaxia 42 
  11. ^ Domokos Sámuel, A román irodalom magyar bibliográfiája / Bibliografia maghiară a literaturii române, Irodalmi Könyvkiadó, Bukarest, 1966, pag. 430.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Pachia Tatomirescu, Ion. Mihu Dragomir între "cugetul cerului" și "strachina cu lapte" a proletcultismului. În: Ion Pachia Tatomirescu. Generația resurecției poetice (1965-1970). Timișoara, Editura Augusta, 2005, p. 38-40.