Mihail Părăluţă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mihail Părăluţă (n. 8 noiembrie 1927, Mihăeşti, Judeţul Vâlcea, d. 1 iunie 2004) a fost un economist, publicist, om de ştiinţă, manager, universitar şi politician român, deputat în legislatura 1992-1996, ales în municipiul Bucureşti.
Cuprins |
[modifică] Studii
Este absolvent al Liceului Comercial din Râmnicu Vâlcea (1948) şi este licenţiat al Facultăţii de Economie Generală din cadrul ASE, cu diploma de merit (1952). Doctoratul l-a făcut la Catedra de Economie a Universităţii "M. V. Lomonosov" din Moscova, unde a obţinut titlul de doctor în Economie (1955).
[modifică] Activitatea universitară, practic-economică şi managerială
În perioada 1952-1953 a fost asistent al Facultăţii de Economie Politică din ASE. După obţinerea titlului de doctor în Economie, a funcţionat ca lector la aceeaşi catedră între anii 1956-1961. În paralel a ocupat şi posturile de şef de sector şi secretar ştiinţific la Institutul de Cercetări Economice al Academiei Române. Prin concurs a ocupat, în 1961, postul de conferenţiar, iar apoi pe cel de profesor universitar la specialitatea Economie Mondială. Activitatea didactică şi ştiinţifică s-a împletit cu cea practică prin exercitarea unor funcţii importante. În anii '70 a fost ministru adjunct al Ministerului Turismului. Aici a avut o contribuţie importantă la dezvoltarea şi promovarea turismului românesc ca o ramură importantă a economiei României prin crearea Institutului de Cercetări pentru Turism de care se simţea mare nevoie pentru a promova un turism modern, valorificând condiţiile proprii favorabile şi experienţa europeană înaintată. Astfel, s-au putut pune bazele valorificării potenţialului turismului naţional, s-au proiectat şi realizat obiective turistice în zonele compatibile cu activitatea turistică de bună calitate (precum staţiunile turistice Olimp-Neptun, Poiana Braşov) şi s-au format cadrele necesare.
Datorită sprijinului acordat prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) s-a creat un centru hotelier în Bucureşti pentru pregătirea cadrelor necesare turismului. În calitatea sa de secretar al Consiliului Suprem de Dezvoltare Economico-Socială şi vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, profesorul Mihail Părăluţă a coordonat activităţile care aveau ca obiectiv dezvoltarea şi modernizarea industriei, valorificarea prin comerţul exterior a produselor româneşti. Ca vicepreşedinte al CSP, a îndeplinit şi misiunea de reprezentant al instituţiei la CAER. În cadrul acestui organism a susţinut şi apărat interesele economiei româneşti, militând pentru amplificarea relaţiilor economice şi cu ţări din afara sistemului socialist. Între anii 1987-1989 a fost director al Institutului de Pregătire a Cadrelor de Conducere în Economie, Transport, Construcţii şi Administraţie, singurul, pe atunci, institut postuniversitar care pregătea manageri.
[modifică] Activitatea parlamentară
În legislatura 1992-1996 a fost deputat, Preşedinte al Comisiei pentru Industrie şi Servicii. În cadrul Comisiei, ca şi în plenul activităţii la Camera Deputaţilor, a acţionat pentru oprirea procesului de dezindustrializare a ţării, pentru o privatizare pe criterii economice, sociale şi naţionale, de eficienţă imediată şi în perspectiva integrării europene a României.
[modifică] Activitatea ştiinţifică
În activitatea ştiinţifică, profesorul universitar Mihai Părăluţă se remarcă prin cele peste 400 de studii şi articole publicate. În ele se abordează teme economice de mare diversitate. Redăm câteva titluri de referinţă: Producţia de mărfuri şi rolul legii valorii; Rolul economic al statului; Rata acumulării şi eficienţa investiţiilor. Este coautor la lucrarea Progresul economic în România, Ed. Politică, 1977, premiată de Academia Româna. Pentru aportul său la cercetarea ştiinţifică a fost decorat cu Meritul ştiinţific. În calitate de profesor universitar doctor în economie, a fost conducător ştiinţific la peste 70 de doctoranzi. În anii '90, preocupările în domeniul cercetării se circumscriu în aria problematicii privind tranziţia societăţii româneşti spre un nou tip de mecanism economic. Analiza noilor fenomene şi procese se regăseşte în studii de rezonanţă, cum sunt: A treia cale; Economia mixtă; Economia socială de piaţa. În lucrarea Probleme ale tranziţiei la economia de piaţă în România, 1997, Ed. România de Mâine, este autor al studiului Forme ale economiei de piaţă. Forma de economie de piaţă adecvată tranziţiei în România. Acest studiu reprezintă o sinteză a conceptelor, ideilor şi soluţiilor expuse în anii '90, în lucrări cum sunt: Coordonate ale economiei sociale de piaţă; Reforma economică şi impactul asupra tranziţiei la economia de piaţă; Reluarea procesului de industrializare pe baze moderne; Rolul Statului în economia de tranziţie; Planificarea specifică economiei de piaţă. Ideea centrală a acestor studii publicate constă în evidenţierea avantajelor şi compatibilităţii unui model de economie socială, mixtă şi participativă în condiţiile specifice din România, care să permită reluarea creşterii economice - premisă esenţială pentru a aspira la integrarea în structurile Uniunii Europene. Protagonistul a participat la numeroase reuniuni ştiinţifice din ţară şi din străinătate. În 1990 a fost raportor al Comisiei Economice ONU pentru Europa. Tema susţinută la simpozion a fost Economia de tranziţie în România şi perspectivele ei. Prin ea s-a pus în evidenţă ideea necesităţii evoluţiei de la economia socialistă supercentralizată spre o economie socială de piaţă însoţită de un stat de drept social. În 1990, un asemenea mod de abordare era singular. El a devenit ulterior un subiect important de dezbatere în publicistică românească, în preocupările economiştilor, sociologilor şi ale oamenilor politici.
Activitatea prof. univ. dr. Mihail Părăluţă este detaliată în cartea Protagonişti ai vieţii economice Ed. Economică, 2002, scrisă de prof. univ. dr. Ivanciu Nicolae-Văleanu
[modifică] Bibliografie
- Nicolae-Valeanu, Ivanciu (2002). Protagonisti ai vietii economice. Editura Economica. ISBN 973-590-557-4.
