Mihail Ilovici

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mihail Ilovici
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (72 de ani) Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor Modificați la Wikidata

Mihail Ilovici (n. 4 septembrie 1910, Găești – d. 12 februarie 1983, Găești) a fost un eseist român.

Date biografice[modificare | modificare sursă]

S-a născut la 4 octombrie 1910, la Găești, fiind al patrulea copil al lui Theodor Ilovici, macedonean de origine. A urmat școala primară și liceul la Găești, avându-i ca profesori pe Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu. A urmat Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București, absolvită în 1933. Profesor în Găești (1933-1938), Ștefănești, Colibași (jud. Argeș), Ismail (1938) și din nou în Găești (1945-1955), a fost apoi director al Teatrului (de amatori) din Găești, instructor de teatru în colonia de petrolilști Valea Caselor (Argeș), bibliotecar la Ștefănești (1958-1963), îndrumător cultural. A încetat din viață la Găești, pe 12 februarie 1983.

Activitatea literară[modificare | modificare sursă]

A debutat în perioada studenției, cu versuri, în revista "Licăriri" (1930) și a întemeiat revista Cristalul (Găești-București, 1930-1932). A colaborat la numeroase reviste interbelice, între care Revista scriitoarelor și scriitorilor români, Revista Fundațiilor Regale, Convorbiri literare. A fost redactor al revistelor Litere (1933-1935) și Sabarul (Găești, 1935-1937).

Volume tipărite[modificare | modificare sursă]

  • Negativismul tinerei generații, București, 1934;
  • Considerații asupra actului de cultură românesc, București, 1936;
  • Claudia Milian, București, 1938;
  • Noua spiritualitate românească (Constructivismul), Pitești, 1942;
  • Tinerețea lui Camil Petrescu, București, 1971.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent (ed. a II-a), Ed. Minerva, 1982, p. 967
  • Alexandru George, La sfârșitul lecturii, I, București, 1973, pag. 188-193;
  • Marian Popa, Dicționar de literatură română contemporană, București, ed. a II-a, 1977, pag. 273;
  • Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, I-II, București, 2001, II, pag. 1093;
  • Dicționarul general al literaturii române, III, E-K, sub egida Academiei Române, Ed. Univers Enciclopedic, 2005, coordonat de Eugen Simion, pag. 593-594.