Mihail G. Orleanu
 |
Acest articol este scris parțial sau în întregime fără diacritice. Puteți da chiar dumneavoastră o mână de ajutor. Ștergeți eticheta după adăugarea diacriticelor. |
Mihai Orleanu (n. 20 noiembrie 1859, Focșani - d. 31 ianuarie 1942, Galați), fiul lui Gheorghe Orleanu si a Mariei Plagino. S-a casatorit cu Valentina Georgeade si au avut impreuna patru copii: Gheorghe, Valentina, Maria-Eliza si Mihai-Neculai.
A fost un mare om politic român, membru al Partidului Național Liberal, deputat intre 1896 si 1926. A militat pentru revizuirea Constitutiei prin introducerea votului universal si exproprierea pentru utilitate nationala, desi era unul din marii proprietari rurali. Intr-un celebru discurs, la Iasi, in 1917, s-a bucurat de infaptuirea marii sale dorinti: exproprierea latifundiilor si improprietarirea satenilor. Între 1909-1910 a fost Ministru al Industriei și Comerțului, iar între 1922-1926 președintele Adunării Deputaților. In calitate de Presedinte al Camerei Deputatilor a prezentat coroana Reginei Maria, in mometul incoronarii, la Alba Iulia, in ziua de 15 octombrie 1922. S-a făcut remarcat printr-o inițiativă legislativă prin care interzicea angajaților statului să se asocieze sau să inițieze greve, precum și contractul colectiv de muncă.
Bibliografie [modificare]
Giurescu, Dinu C. (coord), Istoria României în date, Editura Enciclopedică, București, 2003 ISBN 973-45-0432-0 p. 312
 |
Acest articol biografic despre un politician român este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui. |
