Mihai Ștefănescu-Galați
| Mihai Ștefănescu-Galați | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 5 noiembrie 1874 Galați, județul Covurlui |
| Decedat | 1949 Iași |
| Naționalitate | română |
| Activitate | |
| Domeniu | Chirurgie, urologie |
| Instituție | Facultatea de Medicină din Iași |
| Organizații | Asociația Internațională de Urologie Asociația Franceză de Urologie Societatea de Chirurgie din București (președinte) |
| Cunoscut pentru | Întemeietorul urologiei ieșene |
Modifică date / text  | |
Mihai Ștefănescu-Galați (n. 5 noiembrie 1874, Galați, județul Covurlui – d. 1949) a fost un chirurg român, profesor de urologie la Facultatea de Medicină din Iași.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Mihai Ștefănescu s-a născut la Galați si a urmat studiile liceale la Liceul Statului din Iași obținând diploma de bacalaureat în 1891. A urmat cursurile Facultății de Medicină din București devenind doctor în medicină și chirurgie în cu teza Asupra relațiunei patologice între ficat și rinichi prezentată și susținută la 21 decembrie 1898. A fost numit asistent la catedra de Anatomie descriptivă a Universitații din București în 1896, specializându-se în urologie în perioada 1901-1905 sub îndrumarea profesorului P. Herăscu, întemeietorul urologiei românești.[1][2]
Devine docent în chirurgie genito-urinară la Universitatea din Iași în 1905 și, începând cu 1906, ocupă postul de profesor suplinitor la catedra de Anatomie descriptivă a Facultății de Medicină din Iași, fiind numit în același an medic primar al Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iași. A fost numit profesor titular la catedra de Clinică Genito-urinară în 1913 pe care a condus-o până 1938, când s-a pensionat pentru limită de vârstă.[1][3]
A fost decan al Facultății de Medicină din Iași între anii 1926-1929,[2][3] perioadă în care activitatea Universității ieșene a fost perturbată de mișcările studențești antisemite promovate de A.C. Cuza și Corneliu Zelea Codreanu și față de care a fost intransigent.[4][5]
Activitatea literară[modificare | modificare sursă]
Amintirile din timpul războiului au fost relatate în cartea Amintiri din război publicată în 1921, carte care, consideră Garabet Ibrăileanu, conține în rezumat și parțial o istorie a războiului.[6]
A scris texte pentru revistele Viața Românească și Însemnări ieșene, texte care apoi au fost republicate în volumul Poate-i de mult, poate-i de-acum.[2]
Scrieri[modificare | modificare sursă]
- Călăuza medicului militar în campanie, București, Tipografia Universala, 1916
- Manual de urologie clinică, 1926
- Amintiri din război, Editura Viața Românească S.A., 1921
- Poate-i de mult, poate-i de-acum, Tipografia „Bravo“, Iași, 1937
Ordine și decorații[modificare | modificare sursă]
Mihai Ștefănescu-Galați a participat la campaniile din al Doilea Război Balcanic (1913) și Primul Război Mondial (1916-1918) cu gradul de locotenent-colonel și apoi colonel, fiind șeful Ambulanței armatei din nordul țării și medic-șef al spitalului mobil al diviziei a IX-a.[2][7]
A fost decorat cu următoarele ordine și medalii:[3]
Ordinul Coroana României în grad de ofițer;
Ordinul Steaua României în grad de ofițer;
Ordinul Meritul Sanitar cl. I.
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b C. Novac, „Mihai Ștefănescu-Galați”, în Eugen Târcoveanu, Constantin Romanescu, Mihai Lițu, Ctitorii prestigiului - 125 de ani de învățământ medical superior la Iași, Editura „Gr. T. Popa”, UMF Iași, 2004, pp. 1732-4.
- ^ a b c d Richard Constantinescu, „Literat-urologul” Arhivat în , la Wayback Machine., în Viața Medicală, 21 februarie 2014.
- ^ a b c ***, „Ștefănescu-Galați Mihai”, Anuarul Universității Mihăilene Iași 1930-1935 Arhivat în , la Wayback Machine., Editura Universității Mihăilene, Iași, 1936, p. 246-7.
- ^ Lucian Nastasă, Antisemitismul universitar în România, 1919-1939: mărturii documentare, Editura ISPMN, 2011, ISBN: 9786069274453.
- ^ Cristian Sandache, Istorie si biografie: Corneliu Zelea Codreanu, Editura Mica Valahie, ISBN: 9789737858924, p. 54-55.
- ^ Garabet Ibrăileanu, Opere, Vol. 3, ediție îngrijită de Alexandru Piru și Rodica Rotaru, Editura Minerva, 1976, p. 396.
- ^ Costin Scurtu, „Reorganizarea diviziilor dobrogene, ianuarie - iulie 1917”, Acta Moldaviae meridionalis, XXXII, nr. 1, 2011, p. 299-308.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Traian N. Gheorghiu, Miercurile de la „Însemnări ieșene”, Editura Junimea, Iași, 1980.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași
- Spitalul Universitar Sf. Spiridon din Iași
| ||||||||