Memorialul Holocaustului (București)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Monumentul Holocaustului
Sala centrală a memorialului.
De jur împrejur, la înălţimea ochilor sunt montate plăci de tablă ruginită în care sunt înscrise, prin decupare, numele victimelor Holocaustului

Memorialul Holocaustului este un monument din București, inaugurat la data de 8 octombrie 2009[1].

Piatra de temelie a Memorialului Holocaustului a fost pusă pe 9 octombrie 2006, de Ziua Holocaustului în România, în prezența președintelui Traian Băsescu și a Ministrului Culturii, Adrian Iorgulescu.[2]

Ziua Holocaustului România, stabilită la 9 octombrie, îi comemorează cei peste 250.000 de evrei care au murit ca urmare a deportării lor în Transnistria, în 1941. Marcarea acestei zile a fost stabilită prin lege în 2004, odată cu înființarea Institutului National de Studiere a Holocaustului și cu aprobarea legii care pedepsește penal antisemitismul.[3]

Selectarea sculptorului[modificare | modificare sursă]

În faza a doua au intrat cinci proiecte realizate de Alexandru Călinescu Arghira, Alexandru Galai, Vlad Andrei Gherghiceanu și Codrin Tritescu, Bogdan Iacob, Peter Jacobi, Marius Marcu Lăpădat, Alexandru Crișan si Ana-Maria Crișan, din care în finală au rămas doar trei. O comisie, din care au făcut parte 27 de persoane, a declarat câștigător proiectul lui Peter Jacobi.[4]

Realizarea[modificare | modificare sursă]

Via Dolorosa
Pe platoul pavat cu piatră au fost reconstituite, foarte stilizat, şine de cale ferată care sunt menite să evoce deportările spre lagărele de concentrare

Memorialul Holocaustului a fost realizat de artistul Peter Jacobi, și a costat 17 milioane lei, bani plătiți de Ministerul Culturii. Ansamblul a fost construit pe o suprafață de teren de 2.894 de metri pătrați, pe locul unui fost spațiu verde, aflat la intersecția străzilor Anghel Saligny, Mihai Vodă, Ion Brezoianu și Lipscani, domeniu public al Municipiului București. Potrivit proiectului, în afară de Memorialul central, complexul cuprinde cinci sculpturi - Coloana memorială, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David și Epitaf.[5][1][6].

De la depărtare, în mijlocul fostului parc, acum pietruit, se vede o structură masivă de beton, care pare a fi fundația unei clădiri începute și abandonate. Pe măsură ce privitorul se apropie, se observă că de fapt structura masivă de beton se află într-o groapă și din fundație se transformă în ceva ce seamănă cu un buncăr. Pentru a coborî în groapă există niște scări foarte largi, intersectate de o rampă pentru ca și persoanele cu dizabilități să poată coborî cu scaunul cu rotile. Din acest motiv, distanța între trepte nu este constantă, astfel că vizitatorii care coboară pe scări se pot împiedica cu ușurință, putând deveni oricând beneficiari ai rampei.

Coloana memorială, numită și coloana amintirilor, are o înălțime de 17 m, diametrul ei variind între 1.40 m și 1.55 m. Este turnată în fontă, iar modulii ruginiți sunt înșiruiti pe un pilon central.[7] Are o greutate de 18 tone.[8]

Probleme[modificare | modificare sursă]

Ideea Monumentului Holocaustului a apărut în 2006, însă proiectul aferent a fost blocat la nivelul Consiliul General al Municipiului București (CGMB), deoarece nu avea avizul comisiei tehnice de urbanism a primăriei[9].

În parcul destinat monumentului, în luna iunie 2009 au fost tăiați 32 de arbori groși, stârnind protestul unor asociații civice ecologiste[10] După multe discuții, primarul Sorin Oprescu a găsit soluția: Peter Jacobi să planteze 125 de pomi în Parcul Izvor, deci, în medie, cam cinci copaci la unul tăiat.[11].

Inaugurarea[modificare | modificare sursă]

La inaugurare au fost prezenți președintele României Traian Băsescu, ambasadorul SUA Mark Gitenstein, ministrul culturii Theodor Paleologu, Roberta Anastase, actrița Maia Morgenstern, Mihai Stănișoară, Vasile Blaga, ambasadorul Germaniei, Andreas von Mettenheim, al Norvegiei, Oystein Hovdkinn și al Suediei, Mats Aberg. Au mai fost prezenți la eveniment Marele Rabin al Comunităților Evreiești din România Menachem Hacohen, Primul Rabin Shlomo Sorin Rosen, președintele Asociatiei Evreilor Români Victime ale Holocaustului (AERVH) Liviu Beriș, reprezentantul comunității țigănești Dumitru Trancă, cât și mai mulți reprezentanți ai comunității evreiești din țară și din străinătate.[2]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]