Meds (album)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Meds
album de Placebo
Lansare	13 martie 2006
Înregistrare	2005
Gen	Rock alternativ, indie rock
Durată	48:22
Producător	Dimitri Tikovoi
Cronologie – Placebo
Once More With Feeling (2004)	Meds	Covers (2007)

Meds este cel de-al cincilea album al trupei de rock alternativ Placebo, apărut pe piaţă în 2006, la trei ani faţă de precedentul album de studio, Sleeping With Ghosts, fiind lansat cu sistemul de protecţie Copy Control în anumite regiuni. Data oficială a lansării a fost 13 martie 2006; cu toate acestea, copii ilegale ale albumului au putut fi găsite pe Internet începând cu data de 17 ianuarie. Nu a existat nicio explicaţie cu privire la cum a putut fi posibil acest lucru.

În Noua Zeelandă şi Australia albumul a fost lansat cu trei zile mai devreme (australienii beneficiind şi de ediţia specială a albumului).

Albumul a izbutit să atingă locul 1 în ţări precum Franţa, Elveţia, Austria şi Belgia.

Cuprins 1 Lista melodiilor 1.1 Varianta americană a albumului 1.2 Ediţie specială DVD 2 Lirică şi stiluri abordate 3 Alte detalii despre piese 4 Recenzii 5 Poziţii în topuri 6 Referinţe

[modifică] Lista melodiilor

1. „Meds” (featuring Alison „VV” Mosshart) – 2:55
2. „Infra Red” – 3:15
3. „Drag” – 3:21
4. „Space Monkey” – 3:51
5. „Follow the Cops Back Home” – 4:39
6. „Post Blue” – 3:11
7. „Because I Want You” – 3:22
8. „Blind” – 4:01
9. „Pierrot the Clown” – 4:22
10. „Broken Promise” (featuring Michael Stipe) – 4:20
11. „One of a Kind” – 3:20
12. „In the Cold Light of Morning” – 3:52
13. „Song to Say Goodbye” – 3:36

[modifică] Varianta americană a albumului

1. „Meds” (featuring Alison „VV” Mosshart) – 2:55
2. „Infra Red” – 3:15
3. „Drag” – 3:21
4. „Space Monkey” – 3:51
5. „Follow the Cops Back Home” – 4:39
6. „Post Blue” – 3:11
7. „Because I Want You” – 3:22
8. „Blind” – 4:01
9. „Pierrot the Clown” – 4:22
10. „Broken Promise” (featuring Michael Stipe) – 4:20
11. „One of a Kind” – 3:20
12. „In the Cold Light of Morning” – 3:52
13. „Song to Say Goodbye” – 3:36
14. „UNEEDMEMORETHANINEEDU” – 3:30
15. „Running Up That Hill” (Kate Bush cover) – 4:56

[modifică] Ediţie specială DVD

1. „Documentary”
2. „Lyrics”
3. „Twenty Years (Live at Wembley 05.11.04)”
4. „If Only Tonight We Could Sleep (Placebo and The Cure)”
5. „Backstage at Live 8 Photo Galleries”
6. „Long Division (Audio)”
7. „In the Cold Light Of Morning (Demo) (Audio)”
8. „I Do (Demo) (Audio)”
9. „Pierrot the Clown (Demo) (Audio)”

[modifică] Lirică şi stiluri abordate

Se poate spune despre acest album că este creat în opoziţie cu precedentul album, Sleeping With Ghosts, nu atât din punct de vedere liric (lirica fiind, mai mult sau mai puţin, aceeaşi de dintotdeauna, deşi Brian Molko pare a fi adoptat un ton mai general de data asta), ci din punct de vedere instrumental. După chiar declaraţiile trupei, acesta este albumul de întoarcere la rădăcini, cu alte cuvinte la simplitatea instrumentală de pe primul lor album, combinată însă cu cei zece ani de experienţă muzicală ce trecuseră de atunci. „Ceea ce vezi este ceea ce primeşti” pare a fi motto-ul lor pentru acest album.

Tema generală a celor treisprezece piese este dependenţa. Albumul se deschide chiar cu piesa care dă titlul albumului, „Meds”, o colaborare cât se poate de reuşită cu Alison „VV” Mosshart de la The Kills. Instrumentalului energic, plin de tonuri puternice de chitară, îi sunt alăturate nişte versuri care ar putea rezuma cu succes întregul album: I was confused by the powers that be / Forgetting names and faces / Passers by were looking at me / As if they could erase it (Eram confuz din cauza autorităţilor / Uitând nume şi chipuri / Trecătorii mă priveau / Ca şi cum ar fi putut să şteargă totul) cântă Molko, urmat imediat de vocea uşor compătimitoare a lui Mosshart: Baby, did you forget to take your meds? (Iubitule, ai uitat să îţi iei pastilele?). Această frază se repetă obsesiv de-a lungul cântecului, alături de And the sex, and the drugs, and the complications (Şi sexul, şi drogurile, şi complicaţiile), esenţa cântecului, şi, de fapt, esenţa albumului.

Imediat după „Meds”, urmează „Infra Red”, una dintre piesele despre care Molko a mărturisit că habar nu avea care îi era tema lirică, până nu a terminat-o de scris^[1]. Piesa face aluzie la efectele alcoolului, la starea de semi-nebunie în care eşti gata să loveşti pe oricine îţi iese în cale, pentru a-ţi descărca resentimentele: Someone call the ambulance / There's gonna be an accident (Cineva să cheme ambulanţa / Va avea loc un accident); There is no running that can hide you / 'Cause I can see in the dark (Fuga nu te poate salva / Căci pot vedea în întuneric). Atmosfera sumbră de pe primele două instrumentale se schimbă pe următoarea piesă, „Drag”, însă tonul versurilor nu devine mai optimist: You never got caught in the rain / When I'm drenched to the bone every time (Niciodată nu te prinde ploaia / Pe mine mă udă până la piele de fiecare dată); You possess every trait that I lack / By coincidence or by design (Posezi fiecare trăsătură ce îmi lipseşte / Prin coincidenţă sau de la natură); un complex de inferioritate evident (I drag behind - Mă târăsc în spate), resimţit, după cum explică Molko, de oricine faţă de fiinţa iubită^[2], complex care este accentuat de contrastul puternic, atât de des întâlnit la Placebo, dintre versuri şi lirică.

Piesa următoare, „Space Monkey”, este una dintre cele mai atipice piese Placebo, atât ca lirică, cât şi ca instrumental. Concepută pentru prima oară de trupă în timpul înregistrării albumului Sleeping With Ghosts, melodia este poate una dintre cele mai maleabile de pe album, însuşi Stefan Olsdal declarând că „este un mister pentru noi”^[3]. Ca un detaliu interesant, „Space Monkey” are ca refren versuri pe care Molko le-a interpretat într-un concert drept versuri suplimentare la piesa „Leni”^[4], versuri ce îi oferă o nuanţă destul de erotică: We're sewn together / She's born to mesmer / Beside astride her / I die inside her (Suntem uniţi / E născută să fascineze / Lângă ea, pe ea / Mor înăuntrul ei). Eliberându-se de această nuanţă, „Follow the Cops Back Home” revine la ideea dependenţei de alcool, dar privită dintr-un alt unghi: „...ne-am gândit la ceea ce poţi face atunci când trăieşti într-un loc precum Luxemburg sau Islanda unde nu ai nimic de făcut.”^[5], după cum explică Molko. Cu alte cuvinte, o călătorie într-un univers unde nu este nimic de făcut, într-un loc unde nu se întâmplă niciodată nimic, o revoltă inutilă: The call to arms was never true / I'm medicated, how are you? / Let's take a dive, swim right through / Sophisticated points of view / (...) Let's follow the cops back home / And rob their houses (Chemarea la arme nu a fost nicicând reală / Sunt drogat, tu cum eşti? / Hai să plonjăm, să înotăm / Prin puncte de vedere sofisticate / (...) Hai să urmărim poliţiştii până acasă / Şi să le jefuim casele).

„Post Blue” reia tema dependenţei de iubire exprimată în „Drag”, dar cu o nuanţă mult mai întunecată, apelând din nou la paralela iubire-drog (bag of golden brown - heroină). Titlul piesei este o metaforă care indică tristeţea profundă, cântecul vorbind despre o relaţie în care unul din parteneri e atât de îndrăgostit, încât îi iartă totul celuilalt^[6]: Bite the hand that feeds / Tap the vein that bleeds / Down on my bended knees / I'll break the back of love for you (Muşcă mâna ce hrăneşte / Străpunge vena ce sângerează / În genunchi în faţa ta / Aş putea iubi cât pentru doi). Următorul cântec „Because I Want You” abordează tema unei relaţii problematice, o relaţie la care însă personajul nu vrea să renunţe: When I hit the bottle / 'Cause I'm afraid to be alone (Când mă refugiez în băutură / Pentru că mi-e frică să rămân singur); Don't give up on the dream / Don't give up on the wanting / Because I want you too (Nu renunţa la vis / Nu renunţa la ceea ce vrei / Pentru că şi eu te vreau). Se observă din nou dihotomia versuri-instrumental, specifică Placebo: versuri serioase, instrumental aproape vesel. Următorul cântec, „Blind”, denumit de Molko drept „un cântec pentru fete”^[7], cu un instrumental al cărui început aminteşte puţin de experimentele făcute pe Sleeping With Ghosts, continuă cu explorarea dependenţei afective: If I could tear you from the ceiling / I'd freeze us both in time / And find a brand new way of seeing / Your eyes forever glued to mine / Don't go and leave me / And please don't drive me blind (Dacă te-aş putea smulge din înălţime / Aş face timpul să se oprească pentru noi / Şi-aş găsi un nou mod de a vedea / Privirea ta mereu lipită de a mea / Nu pleca, nu mă părăsi / Nu face ca totul să devină fără sens). „Pierrot the Clown” continuă să exploreze tema relaţiei nefericite abordate în „Post Blue”, accentuând şi mai mult însă partea autodistructivă, chiar puţin masochistă: Leave me bleeding on the bed / See you right back here tomorrow / For the next round / Keep this scene inside your head / As the bruises turn to yellow / The swelling goes down (Lasă-mă să sângerez pe pat / Ne vedem mâine / Pentru runda următoare / Păstrează scena asta în minte / În timp ce vânătăile se îngălbenesc / Şi edemul se dezumflă). Acest cântec evidenţiază vechea obsesie din copilărie a lui Molko pentru clovni şi circ („Pierrot the Clown” fiind tipul clovnului trist, opus personajului August, cel cu nasul roşu.)^[8].

„Broken Promise” este o combinaţie de tonuri liniştite şi violente, şi, ca lirică, reia ideea din „Infra Red”, cu deosebirea că acum unul din personaje are un motiv clar de răzbunare: infidelitatea celuilalt. Strofele reprezintă o confruntare a celor doi: A broken promise, I was not honest / Now I watch as tables turn (O promisiune încălcată, nu am fost onest / Acum rolurile se inversează), pe de o parte şi I'll find no solace / In your poor apology / In your regret that sounds absurd (Nu voi găsi nicio consolare / În biata ta scuză / În regretul tău ce sună absurd), pe de alta; confruntarea culminează în refren: And I'll wait my turn to terrorize you / Watch you burn / I'll wait my turn (Şi o să îmi aştept rândul de a te teroriza / De a privi cum te consumi / O să îmi aştept rândul). Scrisă iniţial pentru a fi cântată în duet cu o femeie, piesa a sfârşit în cele din urmă prin a fi interpretată alături de Michael Stipe de la R.E.M.^[9].

Piesa următoare, „One Of a Kind”, vorbeşte despre încercarea de a-ţi găsi un loc în lume, despre detaşarea din mulţime ca individ, şi despre contopirea cu ea, în acelaşi timp: Two of a kind and no one home / I'm in a crowd and I'm still alone (Doi de acelaşi fel şi nimeni nu îşi găseşte locul / Mă aflu în mulţime, şi sunt încă singur). Este singurul cântec scris de Brian Molko în care se face referire la fiul său, Cody, mai precis la naşterea lui. „Cel mai incredibil lucru care mi s-a întâmplat.”, descria artistul experienţa. „Am asistat la naştere şi a fost ca şi cum aş fi primit o palmă peste faţă - de la Dumnezeu probabil. A fost cea mai intensă experienţă pe care mi-aş fi putut-o imagina. Dar există numai un vers referitor la asta pe tot albumul, pe cântecul One Of a Kind atunci când se ajunge la Outta the womb and into the void”^[10] (traducere: Afară din uter, expulzat în vid).

„In the Cold Light of Morning” (expresie ce semnifică „a te privi / a privi pe cineva în mod obiectiv”) este într-o anumită măsură, reluarea temei refrenului din „Pure Morning”, ruşinea de după o nouă noapte plină de excese de tot felul, ura şi dezgustul resimţit faţă de tine însuţi^[11]: In the cold light of morning / You're drunksick from whoring / And high / Staring back from the mirror's a face that you don't recognise (Te priveşti obiectiv / Ţi-a greaţă de prostituţie / Eşti high / Din oglindă te priveşte o figură pe care nu o mai recunoşti). „Song to Say Goodbye” este piesa de încheiere, o piesă care nu este altceva decât o exorcizare a tuturor demonilor de pe album. Aici Molko se adresează, la prima vedere, unui prieten cu care nu mai vrea să aibă de a face, pe care a încercat să îl salveze de la decădere şi nu a reuşit: Before our innocence was lost / You were always one of those / Blessed with lucky sevens / And a voice that made me cry / It's a song to say goodbye (Înainte să ne pierdem inocenţa / Tu erai mereu dintre aceia / Cărora şansa le surâdea / Şi cu vocea ce mă făcea să plâng / E un cântec de adio). Solistul a recunoscut însă în cadrul unui interviu că persoana căreia i se adresează în cântec este chiar el^[12].

[modifică] Alte detalii despre piese

• Piesa „Infra Red” a fost primul cântec ale cărui versuri Molko le-a scris de la coadă la cap.^[13]
• Mai multe dintre piesele de pe album conţin în text referiri la alte melodii ale altor artişti: Rodgers & Hart - „My Funny Valentine” („Blind”: Remain your funny Valentine), The Smiths - „Unhappy Birthday”, The Rolling Stones - „Begger's Banquet” („Infra Red”: I came down to wish you an unhappy birthday; I came down to crash and burn your begger's banquet), Neil Young - „The Needle And The Damage Done” („Song to Say Goodbye”: Your needle and your damage done remains a sordid twist of fate), The Stranglers - „Golden Brown” („Post Blue”: It's in your bag of golden brown), The Pixies - „Planet of Sound” („Space Monkey”: Riding in a rocket to a planet of sound).
• Piesa „UNEEDMEMORETHANINEEDU” de pe varianta lansată în America face parte de pe single-ul „Meds”.
• Piesa „Long Division” de pe varianta DVD a albumului nu fusese înregistrată în studio anterior, ci doar cântată în concerte.

[modifică] Recenzii

Albumul a fost descris în NME drept deţinând „sound-ul liniilor trasate şi al atitudinilor reformate” (o renunţare la atitudinea introspectivă adolescentină ce caracterizase până atunci trupa), fiind privit drept posibila „capodoperă pe care ne-au promis-o mereu”.^[14]Deşi în general criticii au împărtăşit această părere, o parte dintre fani s-au declarat nemulţumiţi de către album, în special de single-ul „Because I Want You”, care urmărea tema abordată în „I Do” şi care a fost etichetat de către ei drept „mult prea comercial”.

[modifică] Poziţii în topuri

• 1 - Franţa, Elveţia, Austria, Belgia, Elveţia, Grecia, Mexic
• 2 - Germania
• 3 - Finlanda, Portugalia
• 4 - Italia, Argentina
• 5 - World Chart
• 7 - Marea Britanie
• 10 - Olanda, Republica Cehă
• 12 - Norvegia
• 20 - Danemarca
• 33 - Suedia
• 180 - SUA

[modifică] Referinţe

v • d • m Placebo Brian Molko · Stefan Olsdal · Steve Forrest Bill Lloyd · Fiona Brice · Nick Gavrilovich Steve Hewitt · Robert Schultzberg Xavior Roide · Alex Lee Albume de studio Placebo • Without You I'm Nothing · Black Market Music · Sleeping With Ghosts · Meds · Battle for the Sun Compilaţii Once More With Feeling · Covers DVD-uri Soulmates Never Die (Live in Paris 2003) · Once More With Feeling (video collection) · Meds Special edition DVD · Live in Angkor Wat · In The Studio: The Making of Battle for the Sun EP-uri Extended Play '07 · Live at La Cigale · Exclusive Session Box set-uri Limited Edition Placebo Box Set Single-uri „Bruise Pristine” · „Come Home” · „36 Degrees” · „Teenage Angst” · „Nancy Boy” · „Bruise Pristine” (relansat) · „Pure Morning” · „You Don't Care About Us” · „Every You Every Me” · „Without You I'm Nothing” · „Burger Queen Français” · „Taste in Men” · „Slave to the Wage” · „Special K” · „Black-Eyed” · „The Bitter End” · „This Picture” · „Special Needs” · „English Summer Rain” · „Protège-Moi” · „Twenty Years” · „Because I Want You” · „Song to Say Goodbye” · „Infra Red” · „Meds” · „Running Up That Hill” · „Battle for the Sun” · „For What It's Worth” Articole conectate Discografia