Masacre în Transilvania, 1848-1849

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Masacrele din Transilvania în perioada 1848-1849 se referă la masacrele comise în Transilvania în timpul Revoluțiilor de la 1848 (Revoluția Română din 1848 și Revoluția Maghiară din 1848).

Masacre împotriva maghiarilor[modificare | modificare sursă]

Monumentul victimelor maghiare din localitatea Presaca Ampoiului, de lângă Zlatna (judeţul Alba)

În 1848 și 1849, ungurii din Transilvania au devenit expuși represiunilor săvârșite de români și de sașii transilvăneni.[1]. O serie de masacre au fost comise în principal de cei care sprijineau eforturile austriecilor de a înăbuși Revoluția Maghiară din 1848

La 18 octombrie 1848, românii au atacat și ucis locuitorii satului Sângătin de lângă Sibiu.[1][2]

La 24 octombrie 1848, trupe conduse de Petru Dobra au încercat să dezarmeze orașul Zlatna. Gărzile maghiare au tras asupra lor, deși tratativele începuseră și ar fi omorât câțiva români. Câteva sute de civili maghiari neinarmati, femei si copii au fost uciși pe câmpia din Presaca Ampoiului.[3][4]

Un alt eveniment a fost masacrul de la Aiud din 8-9 ianuarie 1849, când românii sub comanda Axente Sever și Simion Prodan, au ucis aproximativ 600 de locuitori ai orașului.[5] Axente Sever a fost arestat în februarie 1849, acuzat fiind că ar fi participat la masacru, dar a fost găsit nevinovat la proces.[6]. La fel preotul greco-catolic Simion Probu Prodan a fost găsit nevinovat de către autoritățile imperiale.[7][8]

Țăranii români au ucis unguri la Sângătin[9], [[Baia de Criș[10], Grindeni[11], Abrud, Buceși,[12], Criscior, Brad, Vața, Hălmagiu Mare[9], Vințu de Sus, Benic, Cricău, Lunca Mureșului, Ighiu[13], Glodeni, Apalina.[14]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Wenkstern (1859), pp. 156-159
  2. ^ The British Quarterly review, February and May, 1851 VOL.XIII, p. 27
  3. ^ Silviu Dragomir, Avram Iancu, Editura Științifică, București, 1988
  4. ^ Florin Dudaș, Avram Iancu în tradiția românilor, ediția a II-a, revizuită și adăugită, Editura de Vest, Timișoara, 1998
  5. ^ Gerő, Patterson (1995), p. 102
  6. ^ Ion Rusu Abrudeanu, Moții - Calvarul unui popor eroic dar nedreptățit. Ed. Cartea Românească, București, 1928
  7. ^ Topliceanu Iulian; Ucrain, Constantin, Oastea lui Avram Iancu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1989
  8. ^ Pascu, T. Adrian, Ioan Axente Sever (1821-1906), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1985
  9. ^ a b Marius Diaconescu, Cine falsifică istoria lui Avram Iancu, d-le prof. Bolovan?, iunie 2011, historia.ro/
  10. ^ Berend, History Derailed: Central and Eastern Europe in the ‘Long’ 19th Century, Berkeley-Los Angeles; University of California Press, 2003, p. 112
  11. ^ Balázs Orbán, Törökországról. Oradea, 1884. vezi
  12. ^ Berend, op. cit., p. 113
  13. ^ Domokos Pál Péter: Rendületlenül, Editura Eötvös, Budapesta, 1989.
  14. ^ Marius Diaconescu, Avram Iancu și (contra)revoluția românească din Transilvania în 1848-1849, mai 2011, historia.ro/

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • hu Gábor Kemény: Nagyenyednek és vidékének veszedelme
  • hu Mihály Horváth: Magyarország függetlenségi harcának története 1848-49-ben
  • hu László Kőváry: Erdély története 1848-49-ben
  • hu Pál Kalonday: Válasz a román nemzeti komiténak
  • hu Benedek Jancsó: A román nemzetiségi törekvések története és jelenlegi állapota. Budapesta, 1896-99
  • hu Elek Jakab: Szabadságharcunk
  • hu György Gracza: Az 1848-49-es magyar szabadságharc története
  • ro Silviu Dragomir: Avram Iancu, Editura Științifică, București, 1988
  • ro Florin Dudaș: Avram Iancu în tradiția românilor, ed. a II-a, revizuită și adăugită, Ed. de Vest, Timișoara, 1998
  • ro Ion Rusu Abrudeanu: Moții- Calvarul unui popor eroic dar nedreptățit Ed. Cartea Românească, București, 1928
  • ro Topliceanu Iulian, Ucrain, Constantin: Oastea lui Avram Iancu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1989
  • ro Pascu, T. Adrian: Ioan Axente Sever (1821-1906), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1985