Maria Augusta, Prințesă de Thurn și Taxis

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Prințesa Maria Augusta de Thurn și Taxis
Ducesă de Württemberg
Portret al Mariei Augusta de Jan Phillip von Schlichtem, 1735.
Portret al Mariei Augusta de Jan Phillip von Schlichtem, 1735.
Căsătorit(ă) cu Karl Alexander, Duce de Württemberg
Urmași
Karl Eugen, Duce de Württemberg
Louis Eugene, Duce de Württemberg
Frederic al II-lea Eugene, Duce de Württemberg
Auguste, Prințesă de Thurn și Taxis
Nume complet
Maria Augusta Anna
Casa regală Casa de Thurn și Taxis
(prin naștere)
Casa de Württemberg
(prin căsătorie)
Tată Anselm Franz, Prinț de Thurn și Taxis
Mamă Maria Ludovika Anna Franziska, Prințesă Lobkowicz
Naștere 11 august 1706(1706-08-11)
Frankfurt am Main, Hesse
Deces 1 februarie 1756 (49 de ani)
Göppingen, Württemberg

Prințesa Maria Augusta Anna de Thurn și Taxis (11 august 17061 februarie 1756) a fost regentă de Württemberg. A fost membră a Casei de Thurn și Taxis ca fiică a lui Anselm Franz, Prinț de Thurn și Taxis și a soției lui, Maria Ludovika Anna Franziska, Prințesă Lobkowicz.[1] Prin căsătoria cu Karl Alexander, Duce de Württemberg, ea a devenit Ducesă consort de Württemberg.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Maria Augusta s-a născut la 11 august 1706. A crescut în Țările de Jos austriece și mai târziu s-a mutat la Frankfurt, unde era baza averii și interesele familiei sale.[2] Singurul ei frate a fost Alexander Ferdinand, Prinț de Thurn și Taxis, al cărei fiu Karl Anselm se va căsători cu singura fiică a Mariei Augusta în 1753.

Căsătorie și copii[modificare | modificare sursă]

Maria Augusta a fost aleasă ca mireasă pentru Karl Alexander, Duce de Württemberg-Winnental (mai târziu Duce de Württemberg) datorită religiei ei romano-catolice. Căsătoria a avut loc la 1 mai 1727 la Frankfurt am Main. Cuplul a avut următorii copii:

Mariajul lor de 10 ani a fost turbulent deși în general erau considerați a fi făcuți unul pentru altul, ambii fiind maeștri ai intrigii și ai diplomației secrete.[2] Adesea el și-a folosit un servitor de încredere pentru a-și spiona soția pentru a se asigura că ea nu va interveni în guvernare ori va critica miniștrii ducelui. După o dispută deosebit de gravă în 1736, soțul ei a avut chiar și promisiunea ei în scris că va sta departe de afacerile guvernamentale.[2]

Regentă[modificare | modificare sursă]

Maria Augusta, Ducesă de Württemberg

Soțul Mariei Augusta a murit brusc la 12 martie 1737 în ajunul plecării sale la un tur de inspecție militară.[3] Acest lucru a însemnat că fiul lor Karl Eugen în vârstă de nouă ani a succedat ca Duce de Württemberg. După ce inițial s-a confruntat cu problemele consiliului de regență în încercarea de a deține puterea pentru fiul ei, în cele din urmă ea a avut succes la 5 noiembrie 1737. I s-a acordat un venit mare și a fost recunoscută în calitate de co-regentă și cu control asupra educației fiului ei.[4]

Din 1739 până anul următor ea a avut o relație cu un căpitan de armată. Zvonurile legate de o posibilă sarcină au devenit atât de răspândite încât Consiliul privat a început o anchetă; căpitanul a fost demis iar ea a fost forțată să stea la Bruxelles timp de cinci luni (începând din aprilie 1740). Exilul a îndepărtat-o de puterea directă, mai ales atunci când au fost luate decizii politice cruciale și când a început educația fiului ei.[5] De exemplu, ea a fost în imposibilitatea de a preveni o alianță dezastruoasă cu Prusia, care ar lăsa Württemberg expus la izbucnirea războiului de succesiune austriac.

Influența Mariei Augusta a scăzut pe măsură ce fiul ei a devenit din ce în ce mai independent. Ea a murit la 1 februarie 1756 la Göppingen, Württemberg, la vârsta de 49 de ani.

Începând cu anul 1744 Maria Augusta a atins din nou o poziție de influență considerabilă. Ea a aranjat cariere militare pentru cei doi fii ai ei mai mari, permițându-le să perceapă comisioane în armata prusacă. În 1748, ea l-a încurajat pe fiul ei cel mare, Ducele Karl Eugen, să se căsătorească cu o Hohenzollern, Elisabeth Fredericka Sophie de Brandenburg-Bayreuth, o nepoată a lui Frederic cel Mare.[5] Catolică fiind ea și-a pregătit fiul cel mic Frederick Eugen pentru o viață în sânul Bisericii.[5] Visul ei pentru el pentru o viață dedicată religiei s-a sfârșit în 1753 când el s-a logodit cu o altă nepoată a lui Frederic cel Mare, Friederike Dorothea de Brandenburg-Schwedt; de asemenea, el a devenit unul dintre cei mai importanți comandanți de cavalerie al lui Frederic.[5]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lundy, Darryl, The Peerage: Marie-Auguste Prinzessin von Thurn und Taxis. Retrieved 15 December 2009.
  2. ^ a b c Wilson, p. 240.
  3. ^ Wilson, p. 242.
  4. ^ Wilson, p. 243.
  5. ^ a b c d Wilson, p. 244.