Margareta de Austria, Ducesă de Savoia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Margareta de Austria
Prințesă de Asturia
Ducesă de Savoia

Portret al Margaretei de Austria
Date personale
Născută[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Brussels⁠(d), Kuype of Brussels⁠(d), Ducatul Brabant[5][6] Modificați la Wikidata
Decedată (50 de ani)
Belgia
Înmormântatămonastère royal de Brou[*][[monastère royal de Brou (monastery in Bourg-en-Bresse, France)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiMaximilian I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Maria, Ducesă de Burgundia
Frați și suroriCornelius of Austria[*][[Cornelius of Austria |​]]
George of Austria[*][[George of Austria (Roman Catholic bishop)|​]]
Filip I al Castiliei Modificați la Wikidata
Căsătorită cuJuan, Prinț de Asturia
Filibert al II-lea, Duce de Savoia
Ocupațiedignitary[*][[dignitary (person granted an honorary title by a monarch or other political leader)|​]]
patron of the arts[*][[patron of the arts (person who engages in patronage)|​]]
colecționară[*]
pictoriță
compozitoare Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiParis[7]
Mechelen ()[7] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
Titluriprințesă
ducesă[*]
Familie nobiliarăCasa de Habsburg
Domnie

Margareta de Austria (germană Margaretha) (10 ianuarie 14801 decembrie 1530) a fost, prin căsătorie, Prințesă de Asturias și Ducesă de Savoia, apoi guvernator al Olandei Habsburgice din 1507 până în 1515 și din 1519 până în 1530.

Primii ani[modificare | modificare sursă]

Portret al Margaretei de Jean Hey, ca. 1490 (zece ani); de "Maestrul de Moulins"

Margareta s-a născut la 10 ianuarie 1480, ca al doilea copil și singura fiică a lui Maximilian de Austria și Maria de Burgundia, co-suverani ai Țărilor de Jos. A fost numită după bunica vitregă, Margareta de York, Ducesă de Burgundia, care a fost apropiată de Ducesa Maria. În 1482, mama Margaretei a murit și fratele ei mai mare, Filip cel Frumos, i-a succedat ca suveran al Țărilor de Jos având ca regent pe tatăl lor.

În 1482, tatăl ei și regele Ludovic al XI-lea al Franței au semnat Tratatul de la Arras, prin care tatăl ei a promis să o căsătorească pe Margareta cu fiul lui Ludovic, Carol. Logodna a avut loc în 1483. Margareta, care a primit ca zestre Franche-Comté și Artois, a fost transferat sub tutela regelui Ludovic al XI-lea al Franței, care a murit la scurt timp. Ea a fost educată la curtea regală franceză și pregătită pentru viitorul ei rol de regină a Franței. A fost crescută ca fille de France de Madame de Segré, sub supravegherea surorii logodnicul ei și regentă, Anne a Franței.

Margareta a dezvoltat o adevărată afecțiune pentru Carol. Totuși, în toamna anului 1491, el a renunțat la tratat și s-a căsătorit cu mama vitregă a Margaretei, Ana, Ducesă de Bretania, din motive politice[8] Curtea franceză a încetat să-o trateze pe Margareta ca regină la începutul anului 1491. Ducesa de Bretania s-a căsătorit cu tatăl Margaretei prin procură dar mariajul lor a fost anulat. Margareta nu a întors la curtea mamei ei vitrege până în iunie 1493, după ce s-a semnat Tratatul de la Senlis în mai anul respectiv. Margareta a fost rănită de acțiunea lui Carol și a avut resentimente de durată față de Franța.

Căsătorii[modificare | modificare sursă]

Căsătoria cu Juan al Castiliei[modificare | modificare sursă]

În scopul de a realiza o alianță cu regina Isabela I de Castilia și cu regele Ferdinand al II-lea de Aragon, Maximilian a început negocierile pentru căsătoria Margaretei cu unicul lor fiu și moștenitor, Juan, Prinț de Asturias, precum și căsătoria fiului său Filip cu fiica lor, Joanna. Margareta a părăsit Țările de Jos pentru Spania la sfârșitul anului 1496.

Căsătoria a avut loc în anul 1497. Juan a murit după doar șase luni, la 4 octombrie, la vârsta de 19 ani. Margareta era însărcinată. La 8 decembrie, ea a dat naștere unei fiice care a murit. Prințesa văduvă de Asturia a revenit în Olanda la începutul anului 1500, când fratele și cumnata ei au invitat-o să fie nașa fiului lor nou-născut, Carol de Austria.

Căsătoria cu Filibert de Savoia[modificare | modificare sursă]

În 1501, Margareta s-a căsătorit cu Filibert al II-lea, Duce de Savoia (1480–1504), care a murit trei ani mai târziu. Din căsătorie nu au rezultat copii. După decesul soțului ei, n-a mai vrut să se recăsătorească niciodată. Istoricul și poetul Jean Lemaire de Belges i-a dat numele de "Dame de deuil" (Doamna doliului).[9]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Margaret of Austria, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  2. ^ Margaret of Austria, Benezit Dictionary of Artists, accesat în  
  3. ^ Margaretha van Oostenrijk, RKDartists, accesat în  
  4. ^ Margaretha van Oostenrijk, Biografisch Portaal, accesat în  
  5. ^ Маргарита Австрийская, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  6. ^ 210 österreichische Komponistinnen vom 16. Jahrhundert bis zur Gegenwart[*][[210 österreichische Komponistinnen vom 16. Jahrhundert bis zur Gegenwart (1. edition)|​]], p. 256-259  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  7. ^ a b RKDartists, accesat în  
  8. ^ Ana se căsătorise cu Maximilian de Austria în 1490; căsătoria a fost anulată de Papa în 1492.
  9. ^ Gonkdo, Michal (2006). Dame de Deuil. Musical Offerings for Marguerite of Austria (1480-1530), 3. CD Booklet KTC 4011