Margareta Leijonhufvud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Margareta Leijonhufvud
Pictură de Johan Baptista van Uther
Pictură de Johan Baptista van Uther
Regină a Suediei
Domnie 1536–1551
Căsătorit(ă) cu Gustav I al Suediei
Urmași
Ioan al III-lea
Katharina Vasa
Prințesa Cecilia a Suediei
Magnus, Duce de Östergötland
Prințesa Anna Maria a Suediei
Prințesa Sofia a Suediei
Prințesa Elizabeth a Suediei
Carol al IX-lea
Tată Erik Abrahamsson Leijonhufvud
Mamă Ebba Eriksdotter Vasa
Naștere 1 ianuarie 1516
Castelul Ekeberg, Närke
Deces 26 august 1551 (35 de ani)
Înmormântare Catedrala Uppsala

Margareta Leijonhufvud (născută Margareta Eriksdotter; 1 ianuarie 151626 august 1551) a fost a doua soție a regelui Gustav I al Suediei și mama a doi regi ai Suediei: Ioan al III-lea și Carol al IX-lea.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Margareta Leijonhuvfud s-a născut la castelul Ekeberg, Närke, la 1 ianuarie 1516 și a fost membră a unei dintre cele mai puternice familii de nobili suedezi, fiica lui Erik Abrahamsson Leijonhufvud (executat în Masacrul de la Stockholm) și a Ebba Eriksdotter Vasa (rudă a regelui). Când regele a decis să se căsătorească cu ea, ea era deja logodită. Logodna a fost ruptă de dragul regelui iar logodnicul s-a căsătorit cu sora Margaretei.

Căsătoria dintre Margareta și Gustav I al Suediei a avut loc la 1 octombrie 1536; prima soție a regelui, Catherine of Saxe-Lauenburg, murise în septembrie 1535. În primii ani de căsătorie, mama Margaretei, Ebba, a jucat un rol dominant la curtea regală. S-a spus chiar că regele nu îndrăznea să se opună soacrei sale; cu toate acestea, influența ei nu a fost una politică.

Margareta a fost descrisă ca fiind inteligentă și frumoasă iar căsătoria a fost considerată una fericită. Ea și-a dedicat viața îndatoririlor casnice și a vieții de familie. A rămas catolică toată viața și a fost dureros pentru ea să facă haine din materiale textile confiscate de la mănăstiri catolice vechi dar se pare că nu și-a folosit influența pentru a-și promova propriile convingeri în politică sau religie.

Ea a fost aproape constant însărcinată, lucru care i-a zdruncinat sănătatea.[1] În august 1551, ea și copiii au făcut o excursie cu barca pe Mälaren între Gripsholm și Västerås și la întoarcere, Margareta s-a îmbolnăvit de pneumonie. Când a murit, regele a fost profund întristat.

Copii[modificare | modificare sursă]

  1. Ioan al III-lea (Johan III) (1537–1592), Duce al Finlandei, Rege al Suediei 1567-1592
  2. Katharina (1539–1610), soția lui Edzard al II-lea, Conte al Frisiei de Est
  3. Cecilia (1540–1627), soția lui Christopher al II-lea, Margraf de Baden-Rodemachern
  4. Magnus (1542–1595), Duce de Västanstång și Conte de Dal
  5. Karl (1544-1544)
  6. Ana Maria (1545–1610), soția lui George John I, Conte Palatin de Veldenz
  7. Sten (1546–1547)
  8. Sofia (1547–1611), soția Ducelui Magnus al II-lea de Saxa-Lauenburg, care era nepot al Catherinei de Saxa-Lauenburg
  9. Elisabeta (1549–1597), soția Ducelui de Mecklenburg-Gadebusch
  10. Carol al IX-lea (Karl IX) (1550–1611), Duce de Södermanland, Närke, Värmland și nordul Västergötland, Regent al Suediei 1599-1604, Rege al Suediei 1604-1611

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Wilhelmina Stålberg, P. G. Berg : Anteckningar om svenska qvinnor (Notes of Swedish women) (in Swedish)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Margareta Leijonhufvud
Naștere: 1 ianuarie 1516 Deces: 26 august 1551
Regalitatea suedeză
Predecesor:
Catherine de Saxa-Lauenburg
Regină a Suediei
1536–1551
Succesor:
Katarina Stenbock