Margareta de Provence

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Margaret de Provence)
Margareta de Provence
Date personale
Născută1221
Forcalquier
Decedată21 decembrie 1295 (74 de ani)
Paris
ÎnmormântatăCatedrala din Saint-Denis Modificați la Wikidata
PărințiRamon Berenguer IV, Conte de Provence
Beatrice de Savoia
Frați și suroriSancha de Provența[*][1]
Eleanor de Provence[1]
Beatrice de Provence[*][1] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuLudovic al IX-lea al Franței
CopiiIsabella, regină de Navara
Filip al III-lea al Franței
Blanche a Franței
Margareta, Ducesă de Brabant
Robert, Conte de Clermont
Agnes, Ducesă de Burgundia
Religiecreștinism Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titlurireine de France[*][[reine de France (Title held by the Consort of the King of France)|​]]
Familie nobiliarăCasa de Aragon
Casa de Capet
Regină consort a Franței
Domnie27 mai 1234 – 25 august 1270
Încoronare28 mai 1234

Margareta de Provence (1221[2]21 decembrie 1295) a fost regină consort a Franței ca soție a regelui Ludovic al IX-lea al Franței. A fost fiica cea mare a lui Ramon Berenguer IV, Conte de Provence și a soției acestuia, Beatrice de Savoia.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Surorile mai mici ale Margaretei erau regina Eleanor a Angliei, regina Sanchia a Germaniei și regina Beatrice a Siciliei. Ea a fost în special apropiată de Eleanor, de care se apropia ca vârstă și cu care a menținut o relație de prietenie până au devenit adulte.[3] Căsătoriile regilor Franței și Angliei cu surorile din Provence au îmbunătățit relația dintre cele două țări, care a dus la semnarea Tratatului de la Paris.[4]

La 27 mai 1234 la vârsta de 13 ani, Margareta a devenit regină consort a Franței ca soție a regelui Ludovic al IX-lea, cu care a avut 11 copii. A fost încoronată a doua zi după nuntă.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Kindred Britain 
  2. ^ Charles Cawley, Medieval Lands, Provence
  3. ^ Howell. p. 3.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Sanders, I.J. (). The Texts of the Peace of Paris, 1259 The English Historical Review Vol. 66, No. 258 pp. 81-97. Oxford University Press. p. 88.