Marea Tetis
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Marea Tetis a fost un ocean în era Mezozoică care a existat între Gondwana şi Laurasia înaintea apariţiei Oceanului Indian.
Cuprins |
[modifică] Marea Tetis
În 1893 folosind date de fosile găsite in Alpi, Africa şi Himalaya, geologul Eduard Suess a dedus existenţa unei mări interioare între continentele primitive Laurasia şi Gondwana. Fosilele găsite în zone foarte muntoase, erau creaturi marine, pentru care ar fi fost nevoie să existe o mare masă de apă, omul de ştiinţă botezând marea cu numele de Marea de Tetis, făcând aluzie la zeiţa grecă a mării.
Mai târziu teoria plăcilor tectonice a respins majoritatea concluziilor lui Suess. Totuşi, a admis existenţa unei mari cantităţi de apa, într-o epocă mult mai timpurie decât a calculat cercetătorul, dar ocupând aceeaşi zonă.
[modifică] Teoria Modernă
Acum 250 milioane de ani, spre sfârşitul erei permiene, un nou ocean a început să se formeze în extremul sud din alt ocean anterior numit paleo-Tetis. O altă falie s-a format în partea de nord a plăcii Cimeria, în sudul continentului Pangea. În decursul a 60 milioane de ani, această placă s-a deplasat spre nord, împingând solul oceanului Paleo-Tetis pe sub suprafaţa extremului estic al continentului Pangaea (Laurasia). Rezultatul a fost formarea Oceanului Tetis în locul în care îl ocupă antecesorul său, Oceanul Paleo-Tetis.
În timpul Jurasicului, acum 150 milioane de ani, Cimeria, s-a ciocnit cu Laurasia. Ca rezultat, solul oceanului s-a încovoiat sub această a două placă (proces de subducţie) formând fosa Tetis. În acelaşi timp nivelul apei a urcat, acoperind Europa cu mări puţin profunde. În acea epocă s-a produs şi diviziunea celor două mase de pământ care formau Pangea, Laurasia şi Gondwana, formându-se oceanul Atlantic.
Acum 100 milioane de ani, Gondwana a început să se rupă, împingând Africa şi India spre nord, prin Tetis. Acesta a existat până acum 15 milioane de ani.
Astăzi India, Indonezia şi Oceanul Indian acoperă cea mai mare parte a acestei foste mări. Marea Neagră, Marea Caspică şi Marea Aral sunt vestigii ale acestei mări.
[modifică] Paleontologia
Oceanul Tetis este obiectul de studiu al paleontologiei care permite acestei stiinţe să cunoască cum erau ecosistemele marine acum milioane ani, cu ajutorul fosilelor descoperite în zonele interioare.
[modifică] Terminologia şi subdiviziuni
Ca oricare altă stiinţă, geologia experimentează o contină evoluţie, şi termenii angajaţi în descrieri de formaţiuni geologice vechi au fluctuat în măsura în care s-au stabilit teorii mai precise. Multe surse din internet, de exemplu, folosesc expresii "Oceanul Tetis" pentu a se referi la "Marea Tetis" şi invers. Este posibil să gasim un incipient Ocean Atlantic din perioada Jurasică referindu-se gresit la Marea Tetis.
[modifică] Oceanul Tetis Occidental
Limita occidentală a Oceanului Tetis este numită Marea Tetis, Oceanul Tetis Occidental sau Oceanul Tetis Alpin, având vestigii ca mările: Caspică, Aral şi Neagră. Acesta nu era un ocean deschis, era acoperit de o mulţime de mici placi tectonice, arcuri de insule caracteristice cretacicului şi microcontinente.
În această zonă existau mici văi oceanice (Oceanul Valais, Oceanul Piamonte-Liguria...), separate una de alta cu terenuri continentale situate deasupra plăcii Alboran sau a plăcii Iberia. Urcarea nivelului mării în mezozoic a inundat respectivele terenuri, formând mări puţin profunde.
[modifică] Marea Tetis în alte perioade
Pe măsură ce teoria derivei continentale a fost dezvoltată şi îmbunătăţită, s-a extins numele Tetis şi la alte oceane care l-au precedat. Paleo-Tetis, menţionat mai sus, a existat în silurian, acum 440 milioane de ani, până în Jurasic. Apoi a fost precedat de Oceanul Proto-Tetis, format acum 600 milioane de ani.
