Marcel Pauker

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Marcel Pauker (n. 6 decembrie 1896, București - d. 16 august 1938 în localitatea Blutovo în apropiere de Moscova, executat în cadrul epurărilor staliniste), a fost un intelectual și lider comunist român, fiul unei familii evreiești înstărite din București și soțul liderei comuniste române Ana Pauker (Rabinsohn). Era bine văzut de presa de stânga, având un cuvânt important de spus în relația cu aceasta[1]. Marcel Pauker a purtat o serie de pseudonime, cel mai des folosite au fost: Luximin, Paul Lampart, Burghezul, Puiu, Herman Gugenheim, Priu, Semionovici Marin, Stepan sau Paul Weiss.

Cuprins

Tinerețea [modificare]

Născut într-o familie de evrei înstăriți, Marcel Pauker a fost un comunist instruit. A studiat ingineria la Zürich. În Primul Război Mondial a fost cadet de artilerie, apoi a primit gradul de sublocotenent. Imediat după război, în perioada 1919-1921, a locuit în Elveția.

Activitatea [modificare]

În decembrie 1921 a fost desemnat ca membru al Comitetului Provizoriu al PCdR (Partidului Comunist din România), apoi în 1922 devine membru in Comitetul Central și în Biroul Politic, fiind și delegat la Conferința partidelor comuniste din Balcani de la Sofia (1922) și la Berlin (1923).

Activitatea sa conspirativă comunistă va fi întreruptă de autoritățile române (care susțineau, de altfel, că mulți comuniști români interbelici erau de etnie evreiască); va fi arestat și condamnat la 10 ani de închisoare, apoi la muncă forțată pe viață. Reușește să evadeze și fuge în 1925 în U.R.S.S., revenind în România după 4 ani.

Persecuția [modificare]

Marcel Pauker s-a implicat în luptele politice cu Vitali Holostenco, reflectând diferențele doctrinare dintre secția comunistă română și cea sovietică ucraineană, susținându-și deschis opinia în Congresul al IV-lea al P.C.d R. de la Harkov. Este sancționat de Comintern pentru păreri personale. I se interzice activitatea politică și va fi trimis forțat la Magnitogorsk, în Siberia (1930-1932).

Moartea [modificare]

În 1935 intră în dizgrația lui Stalin și va fi victima epurărilor politice petrecute în U.R.S.S. Este arestat de N.K.V.D. pe 21 martie 1937 sub acuzația de spionaj în favoarea României. Este anchetat un an mai târziu. Sub tortură, Marcel Pauker va mărturisi în fața N.K.V.D. acțiunile de spionaj. Este condamnat la moarte prin împușcare, sentința fiind executată.

Reabilitarea [modificare]

Marcel Pauker a fost reabilitat în URSS în 1957, în timpul lui Nikita Hrușciov, odată cu destalinizarea produsă în U.R.S.S. după moartea lui Stalin. Nicolae Ceaușescu a considerat cazul Marcel Pauker drept "o greșeală a trecutului".

Familia și amantele [modificare]

Căsătorit cu Hannah Rabinsohn (Ana Pauker), conducătoare comunistă română, cu care are împreună trei copii.

  • Tanio (1921-1922)
  • Vlad (n. 1926)
  • Tatiana (n. 1928)

A avut mai multe amante, cele mai celebre fiind Elena Filipovici și Vanda Nicolski

Note [modificare]

  1. ^ Raportul Tismăneanu, p.15