Marcel Pauker

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Marcel Pauker

Liderul comunist Marcel Pauker
Născut(ă) 6 decembrie 1896
București, România
Deces 16 august 1938, (42 de ani)
Blutovo, Moscova, Rusia
Naționalitate  România
Alte nume Luximin, Paul Lampart, Burghezul, Puiu, Herman Gugenheim, Priu, Semionovici Marin, Stepan sau Paul Weiss
Etnicitate evreiască
Educație Universitatea din Zürich
Ocupație politician comunist
Cunoscut(ă)
pentru
Marcel Pauker s-a implicat în luptele politice cu Vitali Holostenco; a fost executat în cursul Marii Terori staliniste în U.R.S.S.
Partid politic Partidul Comunist Român
Soție Ana Pauker (Rabinsohn)
Copii Tanio, Vlad, Tatiana

Marcel Pauker (n. 6 decembrie 1896, București - d. 16 august 1938 în localitatea Blutovo în apropiere de Moscova, executat în cadrul epurărilor staliniste), a fost un intelectual și lider comunist român, fiul unei familii evreiești înstărite din București și soțul liderei comuniste române Ana Pauker (Rabinsohn). Era bine văzut de presa de stânga, având un cuvânt important de spus în relația cu aceasta[1]. Marcel Pauker a purtat o serie de pseudonime, cel mai des folosite au fost: Luximin, Paul Lampart, Burghezul, Puiu, Herman Gugenheim, Priu, Semionovici Marin, Stepan sau Paul Weiss.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Tinerețea[modificare | modificare sursă]

Tatăl lui Marcel Pauker, Simion Pauker, cunoscut, între altele ca ziarist, secretar general de redacție și ulterior unul din proprietarii, alături de fratele său, Emil, ai ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”, în anii 1910-1923 proprietarul fondator și directorul cotidianului economic „Argus”. Născut într-o familie de evrei înstăriți și aculturați, Marcel Pauker a urmat cursurile Școlii evanghelice din Bucuresti, cu limba de predare germană, distingandu-se la învățătură și prin spiritul său rebel. În 1914 el a terminat examenele de bacalaureat, apoi a urmat o vreme cursuri la Școala de Poduri și Șosele din București. Apoi a studiat ingineria la Zürich. În zilele Primului Război Mondial, dupa intrarea Romaniei în război în 1916, Pauker și-a întrerupt provizoriu studiile pentru a se înrola în armata română. El a fost cadet de artilerie, apoi a primit gradul de sublocotenent. Imediat după război, în perioada 1919-1921, și-a reluat studiile la Zürich. În iulie 1921 și-a luat diploma de inginer.În aceeasi luna s-a căsătorit cu Ana Rabinsohn. ulterior cunoscută ca Ana Pauker. Primul lor copil, Tanio, a murit după câteva luni de la naștere, de dizenterie.

Activitatea[modificare | modificare sursă]

Din decembrie 1918 a fost activ in Partidul Socialist din România În decembrie 1921 a fost desemnat ca membru al Comitetului Provizoriu al PCdR (Partidului Comunist din România), apoi în 1922 devine membru in Comitetul Central și în Biroul Politic, fiind și delegat la Conferința partidelor comuniste din Balcani de la Sofia (1922) și la Berlin (1923). S-a distins ca unul din comuniștii posedând o educație superioară.

Activitatea sa conspirativă comunistă va fi întreruptă de autoritățile române (care susțineau, de altfel, că mulți comuniști români interbelici erau de etnie evreiască); va fi arestat și condamnat la 10 ani de închisoare, apoi la muncă forțată pe viață. Reușește să evadeze și fuge în 1925 în U.R.S.S., revenind în România după 4 ani.

Persecuția[modificare | modificare sursă]

Marcel Pauker s-a implicat în luptele politice cu Vitali Holostenco, reflectând diferențele doctrinare dintre secția comunistă română și cea sovietică ucraineană, susținându-și deschis opinia în Congresul al IV-lea al P.C.d R. de la Harkov. Este sancționat de Comintern pentru păreri personale. I se interzice activitatea politică și va fi trimis forțat la Magnitogorsk, în Siberia (1930-1932).

Moartea[modificare | modificare sursă]

În 1935 intră în dizgrația lui Stalin și va fi victima epurărilor politice petrecute în U.R.S.S. Este arestat de N.K.V.D. pe 21 martie 1937 sub acuzația de spionaj în favoarea României. Este anchetat un an mai târziu. Sub tortură, Marcel Pauker va mărturisi în fața N.K.V.D. acțiunile de spionaj. Este condamnat la moarte prin împușcare, sentința fiind executată.

Reabilitarea[modificare | modificare sursă]

Marcel Pauker a fost reabilitat în URSS în 1957, în timpul lui Nikita Hrușciov, odată cu destalinizarea produsă în U.R.S.S. după moartea lui Stalin. Nicolae Ceaușescu a considerat cazul Marcel Pauker drept "o greșeală a trecutului".

Familia și amantele[modificare | modificare sursă]

A fost căsătorit cu Hannah Rabinsohn (Ana Pauker), conducătoare comunistă română, cu care are împreună trei copii.

  • Tanio (1921 - 1922)
  • Vlad (născut în 1926)
  • Tatiana (născută în 1928)

A avut mai multe amante, cele mai celebre fiind Elena Filipovici și Vanda Nicolski.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Raportul Tismăneanu, p.15

Legături externe[modificare | modificare sursă]