Marțolea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Marțolea [1] este un personaj mitologic, răspândit pe întreg teritoriul românesc, după cum precizează Simeon Florea Marian (1847-1907), în Mitologie românească Ed Paideia, 2000, p. 94. Materialele culese de el, la sfârșitul secolului al 19-lea o dovedesc, deoarece sunt și din Moldova si din restul țării, cu precădere din Prahova. Marțolea arată astfel: «este o ființă necurată, în chipul unui țap lânos, dar cu cap și grai ca de om, pe cap cu coarne scurte și groase și la picioare, în loc de unghii, ca la toți țapii, cu copite ca la cai. Când cere însă trebuința, dându-se de trei ori peste cap, se preface orișcum voiește, căci el numai într-o singură noapte poate să se prefacă în nouă chipuri. De regulă însă se preface el într-un fecior voinic, frumos și fermecător sau sau într-o babă îmbrăcată în haine albe și lungi până la pământ.» ibidem.

Poate să apară și sub formă de femeie străină, femeie mare, neagră, urâtă, cal, cătană (soldat), bărbat frumos. Femeilor măritate li se arată sub formă feminină, bărbaților însurați sub formă de femeie, tinerelor nemăritate ca bărbat frumos, cal, uneori soldat.

De asemenea, se știe despre el că locuiește în Munții Macaveiului și că este un cântăreț fermecător. Cântecul său este atât de jalnic, încât stoarce lacrimile oricui. Necruțător cu cine îi încalcă regulile, Marțolea știe să fie și foarte generos. Portretul acesta al lui Marțolea, preluat de noi din studiul lui Simeon Florea Marian, citat mai sus, se bazează pe diferite culegeri sau studii folcloristice, precum Al. Onaciu, Iosif Vulcan, Pop Retegan, texte culese din comuna Brebu Prahova etc. Marțolea patronează serile de marți, din care cauză se mai numește și Marțsara, dar este și patronul zilei de 1 Martie, respectiv al Mărțișorului. În legătură cu aceasta, precizează Sim. Fl. Marian, în cartea citată, la p. 96, există numeroase legende care vorbesc despre bucuria lui Marțolea la vederea firului de mărțișor. Fericit că fetele îl poartă, el dăruiește un mart sau un mărțișor, adică un ban de argint curat, care se poartă la gât tot anul. Din acest motiv, Marțolea este foarte așteptat în prima zi a lui Martie.

În Dicționar de teme și simboluri, Ed Polirom, 2009, Marțolea apare și ca îndrăgostit malefic, care mănâncă inima fetelor de care se îndrăgostește. Zoomorfismele sale îl apropie de Silen, de Pan si de Marte. Între arhetipurile săptămânii, Marțolea este de departe figura cea mai sângeroasă, ceea ce a generat și o serie superstiții despre timpul nefast al zilei de marți.

În zona Bucovinei Marțolea răsplătește femeile care țin sărbătoarea de marți, lăsându-le în prag ouă sau flori din vârful muntelui.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Marțolea, Slăbănoagele, Milostivele