Maestrul și Margareta

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Maestrul și Margareta
Coperta primei ediții englezești din 1967
Coperta primei ediții englezești din 1967
Informații generale
Autor Mihail Bulgakov
Subiect Dihotomia dintre bine și rău, curaj și lașitate, libertatea spiritului într-o lume claustrofobică
Gen Fantastic, farsă
Ediția originală
Titlu original Мастер и Маргарита
Editură Posev
Limbă originală Rusă
Țară de prima lansare Uniunea Sovietică
Data publicării 1966-1967 (în revistă)
1967 (într-un volum)
Ediția tradusă
Traducător(i) Natalia Radovici[1]
Editură Univers[1]
Data apariției în România 1970[1]
Număr de pagini 580
Format 2 volume[1]

Maestrul și Margareta este un roman al scriitorului rus Mihail Bulgakov despre o vizită a diavolului în Uniunea Sovietică. Mulți critici îl consideră una din cele mai importante opere ale secolului XX. Moscova anilor 1930, care primeșe vizita Satanei, deghizat ca "profesorul" Woland, un misterios gentilom "magician" de origini misterioase. Alaiul acestuia este alcătuit din Koroviev/Fagotto, motanul Behemoth, asasinul Azazello, Abadonna și vrăjitoarea Hella. The havoc wreaked by this group targets the literary elite, along with its trade union, MASSOLIT.

Pe un plan alternativ se desfșoară în Ierusalim, pe vremea lui Ponțiu Pilat, evenimentele descrise de Woland în discuția sa cu Berlioz și oglindite în paginile romanului Maestrului. It concerns Pontius Pilate's trial of Yeshua Ha-Nozri, his recognition of an affinity with and spiritual need for Yeshua, and his reluctant but resigned submission to Yeshua's execution.

Sumar[modificare | modificare sursă]

Information icon.svg Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Romanul începe cu o confruntare directă între capul ateist al birocrației literare, Berlioz (Берлиоз), și un gentlom străin, care se prezintă ca profesorul Woland, consultant de magie neagră. Tema este existența lui Iisus Cristos. Profesorul îi prezice moartea, Berlioz ajunge să-l creadă nebun, și pleacă să sune un ospiciu. Profeția se îndeplineșe doar câteva pagini mai târziu. La moartea acestuia este martor tânărul său prieten și angajat, poetul Ivan Ponîrev. Încercările sale disperate de a fugări străinul și conspiratorii acestuia și a avertiza lumea asupra naturii lor misterioase și răuvoitoare are drept consecință o trimitere la un azil de nebuni. Astfel Ivan ajunge să-l cunoască pe Maestru, un autor pe care respingerea manuscrisului său despre Cristos și Ponțiu Pilat îl împinge să-l ardă și să-și întoarcă spatele lumii, printre care și iubita lui, Margareta (Маргарита).

A doua zi după moartea lui Berlioz, Woland și escorta lui se mută în apartamentul acestuia, de unde Azazello îl aruncă pe co-locatar, Stepan Bogdanovici Lihodeev, "afară din Moscova la toți dracii", în Ialta. Printre punctele importante care urmează este o portretizare satirică a grupării MASSOLIT și a locului lor de întrunire, Casa Griboedov și spectacolul profesorului Woland la Teatrul de varietăți, o satiră la adresa vanității, lăcomiei și credulitatea ocelor nou îmbogățiți. A doua parte a romanului o introduce pe Margareta, amanta Maestrului, care refuză să accepte disperarea iubitului. Invitată la balul diavolului din noaptea Valpurgiei, unde Woland îi oferă șansa de a deveni o vrăjitoare cu puteri supranaturale. This coincides with the night of Good Friday since the Master's novel also deals with this same spring full moon when Christ's fate is sealed by Pontius Pilate and he is crucified in Jerusalem. All three events in the novel are linked by this.

Aceasta învață să zboare și să-și controleze temperamentul nestăpânit, nu înainte de a se răzbuna pe gruparea de scriitori pentru disperarea iubitului ei. Luând-o pe entuziasta ei cameristă Natașa su ea, Margareta zboară peste pădurile și râurile USSR, se îmbăiază și se întoarce cu Azazello, escorta ei, la Moscova drept gazda balului. Alături de acesta ea întâmpină celebritățile întunecate ale iadului. Aceasta supraviețuiește, și Satana îi oferă Margaretei o dorință. Aceasta cere iertare pentru o femeie cu care se întâlnise la ball, care fusese violată și își sufocase copilul cu o batistă; pedeapsa ei era să se trezească în fiecare zi cu batista pe noptieră. Diavolul acceptă și-i oferă încă una, de vreme ce prma nu avea nici o legătură cu dorințele Margaretei. Aceasta cere să elibereze Maestrul și să trăiască, deși în sărăcie, alături de el.

Nici Woland, nici Yeshua nu apreciază alegerea ei și după îndeplinirea dorinței, Azazello este trimis după ei. Toți beau din vinul otrăvit al lui Ponțiu Pilat în subsolul Maestrului. Maestrul și Margareta mor, deși moartea lor este metaforică. Azazello le vede manifestările fizice murind și îi trezește luându-i cu el și părăsind Moscova împreună cu diavolul în ziua de Paște. Cei doi, pentru a nu-și fi pierdut încrederea în umanitate, primesc "pace" dar nu și "lumină" – altfel spus, vor trăi eternitatea într-un domeniu plăcut, similar cu that is, they will spend eternity together in a shadowy yet pleasant "Dante's depiction of Limbo". Ponțiu Pilat este eliberat din când Maestrul îl cheamă, spunându-i că este în sfârșit liber.

Personaje[modificare | modificare sursă]

Ruși contemporani[modificare | modificare sursă]

Maestrul

Margareta Nikolaevna este amanta maestrului.

Mihail Alexandrovici Berlioz este redactorul-șef la o revistă de literatură și președintele consiliului grupării literare numită satiric MASSOLIT (literatură de masă). Acesta este caracterizat de narator încă din primele pagini ca "un bărbat la vreo patruzeci de ani, îmbrăcat în haine gri de vară, mic de stat, brunet, dolofan și chel, ținea în mînă pălăria decentă, din fetru moale; fața bine bărbierită i-o împodobeau niște ochelari uriași cu ramă neagră de baga" cu o "voce de tenor liric".

Ateu și foarte cult în această direcție, acesta încearcă să-i demonstreze lui Ivan că Iisus n-a existat niciodată. Discuția lor este întreruptă de profesorul Woland, care încearcă să le demonstreze, dimpotrivă, existența, povestindu-le întâlnirea dintre Yeshua Ha-Nozri și Ponțiu Pilat. Acesta îl crede nebun și pleacă să dea un telefon, ceea ce conduce exact la situația descrisă de diavol, el alunecând pe ulei vărsat de floarea soarelui în calea unui tramvai, condus de o femeie, care îi retează capul.

Ivan Nicolaevici Ponirev este un poet tânăr și energic, care scrie la revista lui Berlioz sub pseudonimul Bezdomnâi (Pribeagul). Descris ca "un tînăr lat în umeri, roșcovan, ciufulit" acesta este mult mai impulsiv și suspicios.

Stepan Bogdanovici Lihodeev este colegul de apartament al lui Berlioz și directorul Teatrului de Varietăți. A doua zi după moartea lui Berlioz, acesta primește vizita profesorului Woland, care-i dezvăluie că semnaseră un contract pentru șapte spectacole și se va muta în apartamentul lui împreună cu alaiul său. În timpul discuției Koroviev și Behemot îl aceză că profită de pe urma statului și este un director incapabil după care Azazello îl expediază în Ialta ca să facă loc în apartament.

Grigory Danilovich Rimsky

Ivan Savelyevich Varenukha

Natașa Camerista Margaretei,

Nikanor Ivanovici Bosoi, președintele asociației locatarilor din imobilului în care locuise Berlioz, este "bănuitor" și "grosolan din fire".

Woland și alaiul său[modificare | modificare sursă]

O sculptură a lui Behemoth pe zidul Kievului

Woland (Воланд)

(o întruchipare a Diavolului)

Behemot (Бегемот, a subversive Puss in Boots, the name referring at once to the Biblical monster and the Russian word for Hippopotamus) a mischievous, gun-happy, fast-talking black cat

Motanul Behemot (un demon mascat care putea lua pentru un timp forma unui om)

Koroviev (Фагот, al cărui nume înseamnă fagot) un "fost dirijor de cor bisericesc" cu rol de valet,

Azazello, (Азазелло, cu trimitere la Azazel) este descris ca "un ins mic, dar neobișnuit de lat în umeri, cu gambetă pe cap și cu un colț care, ieșindu-i din gură, îi sluțea mutra — și așa neînchipuit de hidoasă și de respingătoare. Pe deasupra, avea și părul roșu ca para focului."

Hella (Гелла)

Abadonna (Абадонна, a reference to Abaddon) with a death-inflicting stare,

Personaje din romanul Maestrului[modificare | modificare sursă]

Ponțiu Pilat

Yeshua Ha-Nozri (Иешуа га-Ноцри, "Iisus Nazariteanul")

Aphranius

Levi Matvei

Joseph Kaifa

Judah of Kiriaf

Teme[modificare | modificare sursă]

MASSOLIT[modificare | modificare sursă]

MASSOLIT este o abreviere tipic sovietică pentru "Moscow Association of Writers", Московская ассоциация литераторов, dar care poate fi interpretată ca „Literatură de masă”. Membrii acesteia se întrunesc la Casa Griboyedov, parveniți corupți și femeile lor, soții și amante, birocrați și profitori și, în general, atei sceptici cu privire la natura umană.

Referințe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Bulgakov, Mihail (1995). Maestrul și Margareta. București: Univers  Traducere de Natalia Radovici.

Legături externe[modificare | modificare sursă]