Maestrul și Margareta

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Maestrul și Margareta
Coperta primei ediții englezești din 1967
Coperta primei ediții englezești din 1967
Informații generale
Autor Mihail Bulgakov
Subiect Dihotomia dintre bine și rău, curaj și lașitate, libertatea spiritului într-o lume claustrofobică
Gen Fantastic, farsă
Ediția originală
Titlu original Мастер и Маргарита
Editură Posev
Limbă originală Rusă
Țară de prima lansare Uniunea Sovietică
Data publicării 1966-1967 (în revistă)
1967 (într-un volum)
Ediția tradusă
Traducător(i) Natalia Radovici[1]
Editură Univers[1]
Data apariției în România 1970[1]
Număr de pagini 580
Format 2 volume[1]

Maestrul și Margareta este un roman al scriitorului rus Mihail Bulgakov despre o vizită a diavolului în Uniunea Sovietică. Mulți critici îl consideră una din cele mai importante opere ale secolului XX. Moscova anilor 1930, care primeșe vizita Satanei, deghizat ca "profesorul" Woland, un misterios gentilom "magician" de origini misterioase. Alaiul acestuia este alcătuit din Koroviev/Fagotto, motanul Behemoth, asasinul Azazello, Abadonna și vrăjitoarea Hella. Dezastrul provocat de acest grup vizează elita literară, împreună cu sindicatul MASSOLIT.

Pe un plan alternativ, se desfășoară în Ierusalim, pe vremea lui Ponțiu Pilat, evenimentele descrise de Woland în discuția sa cu Berlioz și oglindite în paginile romanului Maestrului. Este vorba de judecata lui Pilat din Pont asupra lui Yeshua Ha-Nozri, recunoașterea unei afinitati și a unei nevoi spirituale fata de Yeshua și acceptarea ezitanta, dar resemnata - din partea lui Pilat - a executarii lui Yeshua.

Sumar[modificare | modificare sursă]

Information icon.svg Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Romanul începe cu o confruntare directă între capul ateist al birocrației literare, Berlioz (Берлиоз), și un gentilom străin, care se prezintă ca profesorul Woland, consultant de magie neagră. Tema este existența lui Iisus Cristos. Profesorul îi prezice moartea, Berlioz ajunge să-l creadă nebun, și pleacă să sune un ospiciu. Profeția se îndeplinește, peste doar câteva pagini ale carții. La moartea acestuia, este martor tânărul său prieten și angajat, poetul Ivan Ponîrev. Încercările sale disperate de a fugări străinul și conspiratorii acestuia și a avertiza lumea asupra naturii lor misterioase și răuvoitoare are drept consecință o trimitere la un azil de nebuni. Astfel, Ivan ajunge să-l cunoască pe Maestru, un autor pe care respingerea manuscrisului său despre Cristos și Ponțiu Pilat îl împinge să-l ardă și să-și întoarcă spatele lumii, inclusiv iubitei lui, Margareta (Маргарита).

A doua zi după moartea lui Berlioz, Woland și escorta lui se mută în apartamentul acestuia, de unde Azazello îl aruncă pe co-locatar, Stepan Bogdanovici Lihodeev, "afară din Moscova la toți dracii", în Ialta. Printre punctele importante care urmează, este o portretizare satirică a grupării MASSOLIT și a locului de întrunire al acesteia, Casa Griboedov și spectacolul profesorului Woland la Teatrul de varietăți, o satiră la adresa vanității, lăcomiei și credulitatii celor recent îmbogățiți. A doua parte a romanului o prezinta pe Margareta, amanta Maestrului, care refuză să accepte disperarea iubitului. Ea este invitată la balul diavolului din noaptea Valpurgiei, unde Woland îi oferă șansa de a deveni o vrăjitoare cu puteri supranaturale. Acest moment coincide cu noaptea din Vinerea Mare - din moment ce romanul Maestrului are de-a face, de asemenea, cu același motiv al lunii pline, atunci când soarta lui Hristos a fost pecetluita de Pilat din Pont și el a fost răstignit în Ierusalim. Toate cele trei evenimente din roman sunt legate de acest moment.

Margareta învață să zboare și să-și controleze temperamentul nestăpânit, nu înainte de a se răzbuna pe gruparea de scriitori pentru disperarea iubitului ei. Luând-o pe entuziasta ei cameristă Natașa cu ea, Margareta zboară peste pădurile și râurile URSS, se îmbăiază și se întoarce cu Azazello, escorta ei, la Moscova, drept gazda balului. Alături de acesta, va întâmpina celebritățile întunecate ale iadului. Ea supraviețuiește și Satana îi oferă Margaretei o dorință. Aceasta cere iertare pentru o femeie pe care o întâlnise la bal, care fusese violată și își sufocase copilul cu o batistă; pedeapsa ei era să se trezească, în fiecare zi, cu batista pe noptieră. Diavolul acceptă și-i oferă încă una, de vreme ce prima nu avea nici o legătură cu dorințele Margaretei. Aceasta cere să elibereze Maestrul și să trăiască - deși, în sărăcie - alături de el.

Nici Woland, nici Yeshua nu apreciază alegerea ei și după îndeplinirea dorinței, Azazello este trimis după ei. Toți beau din vinul otrăvit al lui Ponțiu Pilat, în subsolul Maestrului. Maestrul și Margareta mor - deși, moartea lor este metaforică. Azazello le vede manifestările fizice murind și îi trezește și ei părăsesc Moscova, împreună cu diavolul, în ziua de Paște. Cei doi, pentru a nu-și fi pierdut încrederea în umanitate, primesc "pace", dar nu și "lumină" – altfel spus, vor trăi eternitatea într-un domeniu al umbrelor, dar plăcut (similar cu descrierea Primului cerc din Divina Comedie a lui Dante). Ponțiu Pilat este eliberat - Maestrul îl cheamă, spunându-i că este, în sfârșit, liber.

Personaje[modificare | modificare sursă]

Ruși contemporani[modificare | modificare sursă]

Maestrul

Margareta Nikolaevna este amanta maestrului.

Mihail Alexandrovici Berlioz este redactorul-șef la o revistă de literatură și președintele consiliului grupării literare numită satiric MASSOLIT (literatură de masă). Acesta este caracterizat de narator încă din primele pagini ca "un bărbat la vreo patruzeci de ani, îmbrăcat în haine gri de vară, mic de stat, brunet, dolofan și chel, ținea în mînă pălăria decentă, din fetru moale; fața bine bărbierită i-o împodobeau niște ochelari uriași cu ramă neagră de baga" cu o "voce de tenor liric".

Ateu și foarte cult în această direcție, acesta încearcă să-i demonstreze lui Ivan că Iisus n-a existat niciodată. Discuția lor este întreruptă de profesorul Woland, care încearcă să le demonstreze, dimpotrivă, existența, povestindu-le întâlnirea dintre Yeshua Ha-Nozri și Ponțiu Pilat. Acesta îl crede nebun și pleacă să dea un telefon, ceea ce conduce exact la situația descrisă de diavol, el alunecând pe ulei vărsat de floarea soarelui în calea unui tramvai, condus de o femeie, care îi retează capul.

Ivan Nicolaevici Ponirev este un poet tânăr și energic, care scrie la revista lui Berlioz sub pseudonimul Bezdomnâi (Pribeagul). Descris ca "un tînăr lat în umeri, roșcovan, ciufulit" acesta este mult mai impulsiv și suspicios.

Stepan Bogdanovici Lihodeev este colegul de apartament al lui Berlioz și directorul Teatrului de Varietăți. A doua zi după moartea lui Berlioz, acesta primește vizita profesorului Woland, care-i dezvăluie că semnaseră un contract pentru șapte spectacole și se va muta în apartamentul lui împreună cu alaiul său. În timpul discuției Koroviev și Behemot îl aceză că profită de pe urma statului și este un director incapabil după care Azazello îl expediază în Ialta ca să facă loc în apartament.

Grigory Danilovich Rimsky

Ivan Savelyevich Varenukha

Natașa Camerista Margaretei,

Nikanor Ivanovici Bosoi, președintele asociației locatarilor din imobilului în care locuise Berlioz, este "bănuitor" și "grosolan din fire".

Woland și alaiul său[modificare | modificare sursă]

O sculptură a lui Behemoth pe zidul Kievului

Woland (Воланд)

(o întruchipare a Diavolului)

Behemot (Бегемот, a subversive Puss in Boots, the name referring at once to the Biblical monster and the Russian word for Hippopotamus) a mischievous, gun-happy, fast-talking black cat

Motanul Behemot (un demon mascat care putea lua pentru un timp forma unui om)

Koroviev (Фагот, al cărui nume înseamnă fagot) un "fost dirijor de cor bisericesc" cu rol de valet,

Azazello, (Азазелло, cu trimitere la Azazel) este descris ca "un ins mic, dar neobișnuit de lat în umeri, cu gambetă pe cap și cu un colț care, ieșindu-i din gură, îi sluțea mutra — și așa neînchipuit de hidoasă și de respingătoare. Pe deasupra, avea și părul roșu ca para focului."

Hella (Гелла)

Abadonna (Абадонна, a reference to Abaddon) with a death-inflicting stare,

Personaje din romanul Maestrului[modificare | modificare sursă]

Ponțiu Pilat

Yeshua Ha-Nozri (Иешуа га-Ноцри, "Iisus Nazariteanul")

Aphranius

Levi Matvei

Joseph Kaifa

Judah of Kiriaf

Teme[modificare | modificare sursă]

MASSOLIT[modificare | modificare sursă]

MASSOLIT este o abreviere tipic sovietică pentru "Moscow Association of Writers", Московская ассоциация литераторов, dar care poate fi interpretată ca „Literatură de masă”. Membrii acesteia se întrunesc la Casa Griboyedov, parveniți corupți și femeile lor, soții și amante, birocrați și profitori și, în general, atei sceptici cu privire la natura umană.

Referințe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Bulgakov, Mihail (1995). Maestrul și Margareta. București: Univers  Traducere de Natalia Radovici.

Legături externe[modificare | modificare sursă]