Mărturisiri calviniste de credinţă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Calvinism

Ioan Calvin

Baze Creştinism Augustin de Hipona Reforma Protestantă

Specific Învăţătura lui Calvin Cele cinci Sola Cele cinci puncte ale calvinismului Principiul regulator de închinare Mărturisiri calviniste de credinţă

Influenţe Théodore Beza Sinodul din Dort Puritanism Jonathan Edwards Teologii de la Princeton Karl Barth

Biserici Reformate Presbiteriene Congregaţionaliste Baptiste Reformate

Popoare Calviniştii afrikaneri Hughenoţii Strămoşii pelerini Puritanii

Mărturisile reformate de credinţă sunt documente ale credinţei diverselor Biserici Reformate. Bisericile Reformate îşi exprimă consensul de credinţă prin diferite crezuri. Unele crezuri sunt împărtăşite de mai multe denominaţii ce şi-au ales crezul în primul rând prin raţiuni istorice. Unele dintre aceste crezuri sunt:

Cuprins 1 Continentale 2 Prezbiteriene 3 Congregaţionaliste 4 Baptiste

[modifică] Continentale

• Cele trei forme de unitate
  • Catehismul de la Heidelberg (1563)
  • Confesiunea belgică (1566)
  • Canoanele de la Dort (1619)
• A doua confesiune helvetică (1566)
• Declaraţia teologică de la Barmen (1934)

Cele trei forme de unitate sunt comune bisericilor reformate cu origini în Europa continentală (în special Ţările de Jos).

[modifică] Prezbiteriene

• Confesiunea scoţiană (1560)
• Standardele de la Westminster
  • Confesiunea de la Westminster (1646)
  • Catehismul cel scurt de la Westminster (1649)
  • Catehismul cel lung de la Westminster (1649)
• O scurtă declaraţie de credinţă (1991)

Standardele de la Westminster sunt comune bisericile reformate (cunoscute îndeobşte ca biserici prezbiteriene) cu origini în Insulele Britanice.

Cea mai mare denominaţie prezbiteriană din Statele Unite, Biserica Prezbiteriană (SUA) a adoptat Cartea confesiunilor, care include versiuni atât ale mărturisirilor de credinţă continentale, cât şi ale celor prezbiteriene.

[modifică] Congregaţionaliste

Independenţii s-au îndepărtat de teologia reformată în chestiunile rolului magistratului şi puterilor înaltelor curţi ecleziastice, dar au reţinut sistemul calvinist în legătură cu multe alte probleme.

• Declaraţia de la Savoy (1658)

[modifică] Baptiste

Unele din bisericile baptiste se trag din mişcarea puritană din Anglia, fiind astfel de acord, într-o anumită măsură, cu forma de doctrină calvinistă prevalentă între prezbiterieni şi congregaţionalişti. Cu excepţia formei congregaţionale de guvernământ bisericesc şi a botezului adulţilor, aceşti baptişti particularişti au adoptat credinţa reformată

• Mărturisirea Baptistă de Credinţă de la Londra (1689)