Mănăstirea Zosin
| Mănăstirea Zosin | |
 Ansamblul Mănăstirii Zosin |
|
| Profilul mănăstirii | |
|---|---|
| Confesiune: | ortodoxă |
| Hram: | Adormirea Maicii Domnului (15 august) |
| Ctitor: | șetrarul Tudorachi Bașotă |
| Tip: | călugări |
| Datele mănăstirii | |
| Datare: | 1779, desființată în 1863, reînființată în 1990 |
| Țara: | România |
| Localizare: | sat Bălușeni, comuna Bălușeni, județul Botoșani |
Mănăstirea Zosin este o mănăstire ortodoxă din România, situată în satul Bălușeni din comuna omonimă (județul Botoșani). Ea se află amplasată într-o zonă pitorească, într-o poiană aflată într-o pădure (la o distanță de aproximativ 15 km sud de municipiul Botoșani).
Ansamblul Mănăstirii Zosin (Schitul Zosin) a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2004, având codul de clasificare BT-II-a-B-01948 și fiind alcătuit din: [1]
- Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - datând din 1779, având codul BT-II-m-A-01948.01
- Clopotniță - cod BT-II-m-A-01948.02
Cuprins |
Scurt istoric [modificare]
Biserica a fost ridicată în anul 1779 de șetrarul Tudorache Bașotă. [2] Deasupra ușii de la intrare se află o inscripție săpată în lemn cu caractere chirilice, în fermecătorul grai local de epocă, cu următorul text: „Această sfăntă beseric[ă] esti făcută de dumnalui șătrarul Tudurachi Bașuta, care să cinstești hramul Adormire Preasfinti Născatori de Dumnizeu, în zile mări sale Costandin Muruz, Vo[i]vod, în an 1779 august 1”.
Pereții bisericii au fost tencuiți în exterior și în interior, fiind pictată în 1834 direct pe lutul care acoperă nuielele. [3] Acoperișul bisericii este din șindrilă, fiind refăcut de câteva ori.
Legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 a dus la deposedarea mănăstirii de moșiile deținute, iar Schitul Zosin a fost desființat. Biserica s-a ruinat în secolele XIX-XX; în lucrarea "Botoșanii în 1932. Schiță monografică", se menționează că schitul lui Zosim este în ruină în pădurea Bălușeni. [4] Biserica a fost reparată prin anii 1944-1945.[2]
În anul 1990, mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei a dispus reînființarea vechiului așezământ monahal Schitul Zosin și l-a numit ca stareț pe tânărul ieromonah Firmilian Ciobanu (1968-1997) de la Mănăstirea Cozancea. Acesta era din părțile locului, fiind născut în satul Dracșani (comuna Sulița).
Starețul Firmilian a săvârșit prima Sf. Liturghie la 8 septembrie 1990 în biserica de lemn veche și dărăpănată. În anul 1991, el a început construirea unei noi biserici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, cu ajutorul a trei frați și al credincioșilor din raza municipiului Botoșani. Catapeteasma, stranele și tâmplăria au fost confecționate de fratele său mai mare, Alexandru Ciobanu [5]. S-au mai construit apoi o casă monahală cu 10 camere, inclusiv trapeza, o bucătarie, o magazie și camere de oaspeți, după care a urmat turnul clopotniță din piatră (cu două clopote mari) și toate anexele gospodărești. Noua biserică a fost sfințită la data de 26 septembrie 1993 de către mitropolitul Daniel, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Cu această ocazie, ieromonahul Firmilian a fost hirotesit protosinghel.
Protosinghelul Firmilian s-a înscris în anul 1994 la Seminarul Teologic "Veniamin Costachi" de la Mănăstirea Neamț (el neavând absolvită decât o școală profesională) pe care l-a frecventat timp de trei ani. În vara anului 1996, biserica a fost pictată în interior și s-a instalat o centrală termică pentru biserică, trapeză, bucătărie și casa monahală.
La 29 ianuarie 1997, în ajunul sărbătorii Sf. Trei Ierarhi, protosinghelul Firmilian Ciobanu, stareț și ctitor al Mănăstirii Zosin, a murit la vârsta de numai 29 ani, într-un tragic accident rutier petrecut în apropierea Botoșaniului. A fost înmormântat în curtea mănăstirii, la slujba de înmormântării luând parte PS Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și peste 1.000 de credincioși, monahi, preoți și monahii, printre care și mulți stareți de la mănăstirile din județele Botoșani, Iași și Suceava.
Starețului Firmilian i-au succedat ca stareți protosinghelul Iosif Grigore (fost stareț la Mănăstirea Cozancea) și ieromonahul Teodosie Pleșca (1999-...). [6]
În scopul facilitării accesului către mănăstire, s-au făcut o serie de excavații în dealul din preajmă, pământul fiind mutat mai la vale, iar cu o parte din el s-a acoperit un iaz. Aceste lucrări au dus la destabilizarea terenului, producându-se alunecări de teren și apărând crăpături în chiliile călugărești și anexele gospodărești. Călugării de la Zosin au început construirea unei noi biserici, aproape de drumul național Târgu Frumos-Botoșani, dorind să mute mănăstirea pe deal. [7]
Imagini [modificare]
-
Turnul clopotniţă
-
Turnul clopotniţă, biserica nouă şi biserica de lemn
-
Biserica
-
Biserica
-
Biserica văzută de pe deal
-
Biserica văzută de pe deal
-
Biserica de lemn
-
Pisania de deasupra uşii bisericii de lemn
-
Anexe gospodăreşti
-
Anexe gospodăreşti
-
Mormântul protosinghelului Firmilian Ciobanu, ctitor al mănăstirii
-
Mormântul protosinghelului Firmilian Ciobanu, ctitor al mănăstirii
-
Peisaj din jurul mănăstirii
-
Peisaj din jurul mănăstirii
-
Peisaj din jurul mănăstirii
-
Biserica aflată în construcţie pe deal
-
Biserica aflată în construcţie pe deal
-
Biserica aflată în construcţie pe deal
Vezi și [modificare]
Note [modificare]
- ^ Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2004 - aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii și Cultelor și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004.
- ^ a b Nicolae Stoicescu - "Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova" (Direcția Patrimoniului Cultural Național, Biblioteca Monumentelor Istorice din România, București, 1974), p. 61
- ^ Florentina Tonița - "Pe o gură de Rai… Mănăstirea Zosin, după secole de creștinism", în "AGER", 2007.
- ^ Tiberiu Crudu (editor) - "Botoșanii în 1932. Schiță monografică" (Tipografia Saidman, Botoșani, 1932), p. 49
- ^ Candela nr. 3-4/1997 - "Protosinghelul Firmilian Ciobanu, starețul și ctitorul Mănăstirii Zosin"
- ^ Iulian Grădinaru - "Părintele Teodosie Pascal a ajuns stareț de mănăstire la 22 de ani", în "Ziarul de Iași" din 26 august 1999.
- ^ Ioan Rotundu - "Mănăstirea Zosin pusă în pericol de minți nepricepute", în "Jurnalul de Botoșani și Dorohoi" din 6 iunie 2007.
Bibliografie [modificare]
- *** - România - Harta mănăstirilor (Ed. Amco Press, 2000)
- Tonița, Florentina (2007). „Pe o gură de Rai… Mănăstirea Zosin, după secole de creștinism”. AGER: ediție digitală.
