Mănăstirea Stirigoi
| Mănăstirea Stirigoi | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Confesiune | Ortodoxă |
| Hram | Înălțarea Domnului |
| Tip | Călugări |
| Țara | România |
| Localitate | Zemeș, județul Bacău |
| Coordonate | 46°35′20.98″N 26°23′6.45″E / 46.5891611°N 26.3851250°E |
| Ctitor | 1937 Angajații schelelor petroliere din zonă[1] 1987–prezent: Locuitorii din satele Zemeș, Bolătău, Asău, Consiliul local al Comunei Zemeș, Schela petrolieră Zemeș[2] |
| Istoric | |
| Sfințire | 1937 |
| Localizare | |
| Prezență online | |
| www.manastireazemes.ro | |
Modifică date / text  | |
Mănăstirea Stirigoi este o mănăstire ortodoxă din România cu hramul Înălțarea Domnului, situată în comuna Zemeș din județul Bacău pe platoul Muntelui Chiliilor[1][3][4], ce aparține culmii Runcul Stânelor* [A] din Munții Tarcău.
Tradiția orală consemnează că în secolul al XVII-lea aici au viețuit câțiva pustnici, ce locuiau în chilii construite fiecare pe câte o colină, de unde și denumirea de Muntele Chiliilor.[5] Vârful acestui munte se numește Stirigoi după o plantă otrăvitoare care se găsește în această zonă – numită stirigoaie[3][B] și, care a influențat toponimia locurilor.[1]
Istoric[modificare | modificare sursă]
Viețuirea călugărilor de pe Muntele Chiliilor din secolul al XVII – consemnată de tradiția orală, a fost succedată conform surselor istorice – în 1924, de refugierea aici – pe fondul divergențelor de ordin canonic privind trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian, a unei obști de 10-12 călugărițe.[5] În anul 1936 – în contextul prigoanei instituite împotriva susținătorilor calendarului iulian[6], autoritățile civile și ecleziastice ortodoxe au distrus fizic așezământul ce aparținea de Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România, au alungat călugărițele și au dat bunurile bisericești rămase parohiei Tazlău.[5]
În 1937[3] – de acestă dată cu asentimentul Bisericii Ortodoxe Române și cu susținerea financiară a sondorilor de la schelele petroliere din zonă, se reînființează aici un schit de maici Acesta a fost distrus de un incendiu în 1956 și reconstruit un an mai târziu[3] cu contribuția populației locale. Doi ani mai târziu, în urma Decretului 410 printre mănăstirile desființate de autoritățile comuniste, s-a numărat și cea din Zemeș.[1][3][5]
Anul 1987 a adus cu el tentativa de redeschidere a Mănăstirii Stirigoi sub îndrumarea ieromonahului Natanail Amuceliniței[3][D], dar ritualul de resfințire a avut loc deabea în 1993[3][E]. În 1994 este numit aici stareț protosinghelul Emilian Ciobanu. Lucrările de renovare ale construcțiilor atacate de ciuperca lemnului de brad continuă și, ulterior se ridică în curte o cruce înaltă din metal – electrificată, în memoria eroilor revoluției din 1989.[2] Din păcate în 30 ianuarie 2008 un nou incendiu a distrus biserica de lemn a mănăstirii.
- Biserica (veche) din lemn, acoperită cu draniță, cu plan cruciform și 3 turle – una mare și alte două mai mici, oarbe pe pridvor, era situată pe o temelie de piatră. Pridvorul, în care intrarea se făce dinspre vest printr-o o ușă din stejar cu o cruce sculptată pe fața exterioară, era închis și cu pardoseală de ciment mozaicat. Intrarea în pronaos se făcea tot printr-o ușă din stejar – sculptată pe ambele fețe. iconostasul, deasemnei, era din lemn sculptat. Exista și un pridvor deschis.[2]
La scurt timp – cu sprijinul consiliului local Zemeș, a fost demarată activitatea de reconstrucție a lăcașului de cult central, de această dată din zid[1][5] de cărămidă[7] și, care va avea hramul Înălțarea Domunului.[8]
Repere geografice și constructive[modificare | modificare sursă]
Posibilitățile de acces implică folosirea drumului care merge de la Moinești spre spre Bolătău și, apoi după Zemeș accesul la stânga pe drumul petrolier[1] principal, cale de 12 km.[4]
Altitudinea complexului este la 1264 metri deasupra nivelului mării[1] (măsurată la nivelul crucii monumentale din curtea mănăstirii)[4]
Ansamblul actual de clădiri conține[4]:
- stăreția (fosta trapeză), ce include câteva camere de oaspeți și un mic loc de închinăciune
- paraclisul
- 2 corpuri de chilii, unul mai vechi situat lîngă poarta de acces în mănăstire și o unul recent construit lângă biserica de zid
- trapeza, unuica clădire (actual renovată și extinsă) rămasă din perioada interbelică
- 2 anexe gospodărești
- clopotnița, structură amplasată în partea estică și construită din lemn susținut de un schelet metalic
- o cruce electrificată[2] de metal de 26 de metri (după altă sursă 30 m[2]) înălțime
Repere turistice[modificare | modificare sursă]
Drumeții au la dispoziție aici câteva locuri de cazare.[8]
La o distanță de trei ore de mers pe coasta muntelui se găsesc 4 chilii săpate în pământ, actual părăsite. Opinia starețului mănăstirii este că au fost locuite de sihaștrii care coborau la Mănăstirea Tarcău – pentru a participa la viața religioasă de obște.[1]
Lângă complexul mânăstiresc[C] se află un complex de 3 lacuri[9] formate pe trepte de alunecare[9].
În relativă apropiere se mai află și alte obiective demne de a fi vizitate, cum sunt:
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- A Prelungirea secundară sudică situată la vest de Tazlăul Sărat, a culmii Goșmanu - Geamăna
- B 2 plante erbacee din familia liliaceelor – toxice, cu inflorescențele dispuse în raceme (Veratrum album – cu flori albe și Veratrum nigrum – cu flori purpuriu-închis)[10]
- C Coordonate 46°35'10.74"N 26°22'24.11"E
- D Înainte de 1989 cu suportul locuitorilor din satele Zemeș, Bolătău și Asău, iar din 1990 inclusiv cu ajutorul Schelei petroliere Zemeș[2]
- E Oficiată de P.S. Ioachim Vasluianul - vicar la acel moment al Episcopiei Romanului și Hușilor
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d e f g h Op cit. Bibliografie:Mănăstirea „Înălțarea Domnului“ - Zemeș de pe Valea Trotușului se înalță din nou
- ^ a b c d e f Mănăstirea Înălțarea Domnului - Stirigoi pe pagina Mănăstiri, biserici și monumente, Patriarhia Română, manastiriortodoxe.ro, accesat 2013.08.11
- ^ a b c d e f g Op.cit.Bibliografie: Ghidul Mănăstirilor din Romania
- ^ a b c d Prezentarea Mănăstirii Înalțarea Domnului din Zemeș, manastireazemes.ro, accesat 2013.08.11
- ^ a b c d e Istoricul Mănăstirii Înalțarea Domnului din Zemeș, manastireazemes.ro, accesat 2013.08.11
- ^ Persecuția asupra susținătorilor calendarului Iulian , Pagina oficială a Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România –mitropoliaslatioara.ro, accesat 2013.08.11
- ^ Se reconstruiește mănăstirea Înălțarea Domunului din Zemeș[nefuncțională], Doina Timus, 12 septembrie 2008, Ziarul de Bacău
- ^ a b Schit reconstruit pe vârf de munte, 15 iunie 2009, ziarul Adevărul - știri locale Bacău
- ^ a b Lacurile de la M-rea Stirigoi (Munții Tarcăului), Marelena & Radu Pușcarciuc – Onești – România, © Ghid montan – muntesiflori.ro, accesat 2013.08.11
- ^ Definiție stirigoaie Arhivat în , la Wayback Machine., Dicționarul Explicativ al Limbii Române
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ghidul Mănăstirilor din Romania, Gheorghiță Ciocoi, Pr. Șerban Tica, Amalia Dragne, Diana-Cristina Vlad, Mihaela Voicu, Ed. Sophia, București, 2013, p. 190, ISBN 978-973-136-351-5
- Mănăstirea „Înălțarea Domnului“ - Zemeș de pe Valea Trotușului se înalță din nou - Viață dulce și aspră printre molizi, sonde și mistreți Arhivat în , la Wayback Machine., diacon George Aniculoaie, 23 mai 2012, Ziarul Lumina - Ediția Națională (articol preluat în 11 august 2013 în ziarul Observator de Bacău
- Paginile Mănăstirii Înălțarea Domnului Zemeș, manastireazemes.ro
- Atlasul istoric al mănăstirilor și schiturilor ortodoxe din România : Sec. XI-XXI, Petcu, Marcu-Marian (redactor); Gherasim, Alexandru-Gabriel (redactor); Diaconu, Ioan Traian (redactor); Lihăceanu, Nicolae (redactor), Biblioteca Națională a României, 2010, ISBN 978-973-8366-12-1
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Manastirea „Înălțarea Domnului“ de pe Valea Trotușului se înalță din nou, 23 mai 2012, Observator de Bacău
- Iulian Ciobanu: Călugărul din creierul munților, 22 iunie 2009, ziarul Adevărul - știri locale Bacău
- Imagini cu și despre traseul spre Mănăstirea Stirigoi – în prezentarea Culmea Runcu Stânelor, Munții Tarcău, Marelena & Radu Pușcarciuc, © romania-natura.ro, Descoperă și respectă, slideurile 103-118
- Imagini cu și despre lacurile de lângă Mănăstirea Stirigoi – în prezentarea Lacurile de la M-rea Stirigoi (Munții Tarcăului), Marelena & Radu Pușcarciuc – Onești – România, © Ghid montan – muntesiflori.ro, accesat 2013.08.11