Mănăstirea Râmeț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Mănăstirea Râmeț
Manastirea Ramet.jpg
Vedere
Informații generale
Confesiune ortodoxă
Hram Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Tip Călugărițe
Datare secolul XIV
Localizare
Țara România
Localizare Comuna Râmeț, județul Alba
Coordonate Coordonate: 46°18′04″N 23°31′18″E / 46.30111°N 23.52167°E / 46.30111; 23.5216746°18′04″N 23°31′18″E / 46.30111°N 23.52167°E / 46.30111; 23.52167

Mănăstirea Râmeț este o mănăstire din Comuna Râmeț, în județul Alba.

Geografia[modificare | modificare sursă]

Este situată la 34 km de Alba-Iulia și la 18 km de Teiuș. Este situată pe Valea Geoagiului și a "Mănăstirii", la intrarea în Cheile Râmețului din Munții Trascăului.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Mănăstirea Râmeț este unul dintre cele mai vechi așezăminte călugărești din Transilvania. Ridicată în Munții Trascaului, pe lîngă râul Geoagiului (dacica Germisara) într-un loc numit de mocani „Valea Manastirii”, bisericuta cu hramul Izvorul Tămăduirii poartă ascunse în zidurile-i firave nu puține taine. Se cunoaște cu precizie că al treilea strat de fresce de pe zidurile interioare a fost pictat de Mihu de la Crisul Alb în 1377. Acest element face din lăcaș unul dintre puținele biserici românești de piatră databile, poate, în secolul XIII.

Mănăstirea și biserica s-au aflat sub protecția lui Matei Corvin, a voievodului Radu Vodă cel Mare, ca si a lui Mihai Viteazu, care a refăcut-o. Mănăstirea este una dintre puținele care au rămas ortodoxe în secolul al XVIII-lea, până la distrugerea ei prin tunurile generalului Bukow. Faptul este consemnat într-un limbaj profetic de unul dintre calugari: „scris-am eu Silvestru monahu cînd au stricat necredinciosii manastirea de la Rîmet si cea de la Geoagiu, la anul 1762, în august 20, într-o zi de sîmbata spre pieirea loru”. După o nouă distrugere, ca represalii pentru participarea localnicilor la răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, (1785), biserica este refacută în 1792. Mănăstirea se redeschide la 1940, iar în 1955 sinodul hotărăște transformarea ei în mănăstire de maici. În 1959, este desființată de comuniști, dar maicile revin în 1962, sub „acoperirea” unei secții de covoare.

Catedrala Munților Apuseni[modificare | modificare sursă]

Numele acestei mănăstiri este legat în mare măsură de cel al episcopului Emilian Birdaș de Alba-Iulia. În decursul episcopatului său a fost efectuată o complexă operație de ridicare a bisericii vechi cu 2 metri și 8 centimetri, (astfel fiind salvată de la distrugere) și concomitent a fost construită biserica nouă cu Hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, numită și Catedrala Munților Apuseni. Prea Sfințitul Episcop Emilian Birdaș a spus în acest context: ”Cele două biserici de la Râmeț vor grăi peste ani și veacuri despre credința poporului român născut creștin, despre iubirea de neam și glie stramoșească a fiilor lor, de unitatea tuturor în duhul dragostei creștine”.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]


Legături externe[modificare | modificare sursă]