Mănăstirea Mărcuța
| Mănăstirea Mărcuța | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
  Mănăstirea Mărcuța | |
| Coordonate | 44°26′40.31″N 26°10′21.74″E / 44.4445306°N 26.1727056°E |
| Localitate | București |
| Țara |  România |
| Adresa | Str. Biserica Mărcuța nr. 8, Sector 2 |
| Edificare | |
| Data începerii construcției | secolul al XVI-lea |
| Clasificare | |
| Cod LMI | B-II-a-A-18157 |
Modifică date / text  | |
Mănăstirea Mărcuța este un lăcaș de cult, situat în estul orașului București. Este monument istoric (cod LMI B-II-a-A-18157). Din complexul monahal face parte Biserica Mărcuța. La Mărcuța a fost internat și poetul Mihai Eminescu.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Mănăstirea a fost construită de Dan vel Logofătul, în timpul domniei lui Mihnea Turcitul, mai exact în anul 1587.[1] Numele provine de la al doilea ctitor al mănăstirii, Marcu Armașu.[2] O parte din pictură datează tot din această perioadă, fiind refăcută în secolul al XX-lea.[3]
Spitalul Mărcuța[modificare | modificare sursă]
Istoria mănăstirii este legată de dezvoltatea psihiatriei românești. Până în 1846, bolnavii mintal aflați în schitul Malamuci au fost mutați la Mărcuța, care era situată mai aproape de orașul București. A fost folosită o clădire veche din apropierea mănăstirii Mărcuța, unde pe vremea lui Ipsilanti fusese o fabrică de testemele.[4]
Primul medic primar al Spitalului Mărcuța a fost Nicolae Gănescu. Dacă în 1847 erau 40 de pacienți, numărul lor crescuse până în 1895 la 100 de persoane. La sfârșitul secolului, doctorul Protici a înființat ateliere de muncă pentru pacienți (tâmplărie pentru bărbați și lucru manual pentru femei); terapia prin muncă a intrat în instrumentariul științei.[4]
Spitalul Mărcuța a funcționat în această locație între 1838 și 1925.[1]
Dintre pacienții cunoscuți ai instituției psihiatrice s-a aflat Mihai Eminescu (internat în 3 februarie 1889).[5]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Mărcuța – mănăstire, cetate, ospiciu”.
- ^ „Parohia Mărcuța”.
- ^ „Parohia MARCUTA - Sector 2, Bucuresti”.
- ^ a b Cantacuzino 1939, p. 701.
- ^ „Despre Mihai Eminescu”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Cantacuzino, Ion I. (), „Centenarul psichiatriei”, Revista Fundațiilor Regale, Anul VI (3): 697–706
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- en The institutionalization of asylum and forensic psychiatry in Bucharest,19th century. A historical outline.[nefuncțională]; Octavian Buda, Sorin Hostiuc, Eduard Drima, Laura Ghebaur, Ionuț Popescu, Laurențiu Staicu, Corina Doboș; Rom J Leg Med [21] 79-84 [2013]; p. 79-84
- Considerații privind primele clasificări științifice autohtone în Psihiatria românescă a secolului al XIX-lea[nefuncțională]; Valentin-Veron Toma; Revista Medicală Română – Vol. LVIII, NR. 4, An 2011; p. 302-308
- Mărcuța de la ospiciul sminitiților la institutul de alienați, Pantelimon Miloșescu, Ed. Tridona, Oltenița, 2010, ISBN 978-973-8981-50-8
- Istoria igienei în România în secolul al XIX-a și starea ei la începutul secolului al XX-lea. Partea I; I. Felix; Extras din Analele Academiei Române, Seria II. Tom. XXIII. Memoriile Secțiunii Sciințifice, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, Bucuresci, 1901
