Mănăstirea Sfinții Voievozi din Slobozia
| Mănăstirea Sfinții Voievozi | |
 Intrarea mănăstirii „Sfinții Voievozi” din Slobozia | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Confesiune | ortodoxă |
| Hram | Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, 8 noiembrie |
| Tip | călugări |
| Țara | România |
| Localitate | Aleea Mănăstirii, nr. 1, Slobozia, 920073, județul Ialomița |
| județ |  Ialomița |
| Coordonate | 44°33′42″N 27°22′36″E / 44.5618°N 27.3767°E |
| Date despre construcție | |
| Ctitor | Matei Basarab |
| Suprafață | 5000 m² |
| Locuitori | 14 |
| Istoric | |
| Sfințire | 1612 (prima atestare), 1634 (construcția actuală) |
| Localizare | |
| Monument istoric | |
| Adresa | Aleea Mănăstirii 2 |
| Clasificare | |
| Cod LMI | IL-II-a-A-14074 |
Modifică date / text  | |
Mănăstirea Sfinții Voievozi din Slobozia este cea mai veche mănăstire existentă în cuprinsul Episcopiei Sloboziei și Călărașilor și totodată, cel mai vechi așezământ monahal din întregul cuprins al Câmpiei Bărăganului. Se află în reședința județului Ialomița. Așezământul este astăzi situat pe Aleea Mănăstirii nr. 2, în partea sudică a municipiului Slobozia, lângă drumul rutier DN 2A, de la București spre Constanța.
Prima construcție[modificare | modificare sursă]
După ce în martie 1614, voievodul Radu Mihnea i-a acordat marelui postelnic Ianache Caragea dreptul de a întemeia o „slobozie” la Vaideei, adică o așezare scutită de dări pe trei ani[1], Alexandru Iliaș (1616-1618) i-a donat marelui postelnic Ianache Caragea moșia domnească pe care se afla satul Vaideei, actuala Slobozia, după care marele postelnic a ridicat o mănăstire, pe care a închinat-o unei mănăstiri de pe Muntele Athos[2].
Faza a doua[modificare | modificare sursă]
După ce a fost afectată de atacul tătarilor, din anul 1623, mănăstirea a fost luată „pe seama domniei”, după urcarea pe tronul Țării Românești a lui Matei Basarab, în anul 1632. Începând cu 13 iulie 1633, Matei Basarab a întărit mănăstirea și i-a dăruit numeroase moșii și sate.[1]
Lăcașul a fost sfințit în anul 1634 de Chiril Lukaris, patriarhul Constantinopolului.
Note[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ștefan Grigorescu, Mănăstirea Sfinții Voievozi Slobozia. Scurt istoric și prezentare generală, Editura Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, Slobozia, 2009. ISBN 978-97387918-4-8.
- T.G. Bulat, O ctitorie a lui Matei Vodă Basarab în mijlocul Bărăganului: Slobozia lui Ienache, Vai de Ei, în: „Glasul Bisericii", anul XXVIII, nr. 3-4, martie-aprilie 1969, pp. 393–408.
- Ialomița medievală, Grigorescu, Stefan, Editura Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, Slobozia, 2004, pp. 179–183.
- Actele secției bunuri publice - București Mănăstirile: Slobozia lui Enache și Apostolache, Snagov, Spirea din Deal, Sf. Spiridon și Sf. Spiridon Vechi, Ion, Vasile Gh., Direcția Arhivelor Statului. Indice Cronologic No. 20, București, 1954, pp. 7–73.
- Ioan D. Petrescu, Însemnări din biserica Slobozii Postelnicului Ianache Caragea, în: „Biserica Ortodoxă Română", nr. 2, mai 1916, pp. 176–187.
- Bibliografia monumentelor feudale din România. L Țara Romanească, Vol. II, Stoicescu, Nicolae, Mitropolia Olteniei, Craiova, 1970, p. 588.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- www.manastireaslobozia.ro Arhivat în , la Wayback Machine. - Site web oficial
- Manastirea Slobozia - Sfintii Voievozi, 11 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
- Sfintii Voievozi din Baragan, 10 iunie 2005, Florian Bichir, Lumea credintei, nr. 8(13)
- Slobozia - Municipiul cu două edificii religioase mirifice