Mândrie și prejudecată

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Mândrie și prejudecată
Paginǎ a primei ediții a cărții Mândrie și prejudecată
Paginǎ a primei ediții a cărții Mândrie și prejudecată
Informații generale
Autor Jane Austen
Ediția originală
Titlu original Pride and Prejudice
Editură T. Egerton, Whitehall
Limbă originală Englezǎ
Țară de prima lansare Marea Britanie
Data publicării 28 ianuarie 1813
Ediția tradusă
Editură Editura pentru Literatură Universală
Data apariției în România 1968

Mândrie și prejudecată este un roman scris de Jane Austen. Publicat prima dată în 28 ianuarie 1813, este al doilea ei roman publicat. Manuscriptul inițial a fost scris între 1796 și 1797 în Steventon, Hampshire, unde Austen a trăit în aceea parohie. Denumit inițial Primele Impresii, nu a fost niciodată publicat cu acest titlu, și următoarea revizie a romanului a fost redenumită în Mândrie și Prejudecată.

Cuprins

Rezumat[modificare]

La Longbourn în Hertfordshire, familia Bennet primește cu bucurie vestea sosirii domnului Bingley împreună cu cele două surori ale sale și cu prietenul său domnul Darcy. Aceștia doi erau niște tineri burlaci bogați cu care cele cinci fete Bennet: Jane, Elizabeth, Mary, Kitty și Lydia speră să se mărite. La primul bal dat în cinstea sosirii lor, Jane, cea mai mare dintre fete, dansează cu domnul Bingley, în timp ce Liz este ignorată de domnul Darcy. La scurt timp după aceasta, Jane primește invitația de a veni în vizită la Netherfield. La insistențele mamei ei pleacă călare, o prinde ploaia pe drum și răcește. Rămâne câteva zile acolo, Elizabeth vine să o vadă. Liz face cunoștință cu domnul Wickham, un ofițer din regimentul... Acesta îi povestește legăturile lui cu Darcy și modul în care acesta l-a nedreptățit. Sosește acel domn Collins la Longbourn, un văr al tatălui fetelor, un preot care vrea să se însoare cu una din fetele Bennet. La început își îndreaptă privirile spre Jane, dar cum mama ei îl asigură că aceasta se va logodi în curând, îl sfătuiește să-și îndrepte atenția către Liz. Bingley organizează un bal la Netherfield la care Elizabeth dansează cu Darcy, restul familiei Bennet făcându-se de rușine prin lipsa de maniere. Liz respinge cererea în căsătorie a lui Collins, care ar fi putut rezolva problema moștenirii moșiei familiei în absența unui urmaș de sex masculin. Bingley cu surorile lui și domnul Darcy pleacă de la Netherfield înapoi la Londra. Domnul Collins o cere în căsătorie pe Charlotte Lucas, prietena lui Liz. Jane pleacă la Londra, în vizită la niște rude. Acolo ia legătura cu Caroline Bingley, cu care corespondează. Elizabeth pleacă în vizită la domnul Collins și Charlotte la Hunsford, unde locuiește și lady Catherine de Bourgh, mătușa lui Darcy. Cu toții iau masa la aceasta din urmă. La Hunsford sosește și domnul Darcy, unde o întâlnește pe Liz. Îi mărturisește lui Elizabeth iubirea lui în ciuda tuturor piedicilor puse de inferioritatea rangului ei. Darcy îi dă lui Liz o scrisoare în care îi explică cum l-a făcut pe Bingley să plece de la Netherfield pentru a preîntâmpina o cerere în căsătorie adresată lui Jane fiindcă nu-i arătase prea mult atașament acestuia și motivele pentru care Wickham nu a mai primit parohia promisă de tatăl lui Darcy: acesta renunțase la ea în schimbul banilor pe care i-a cheltuit însă în scurt timp la jocuri de noroc. Întorcându-se să revendice parohia, Darcy a refuzat să i-o mai dea și atunci Wickham a încercat să fugă cu sora de 15 ani a lui Darcy, Georgiana, pentru a beneficia de partea ei de avere. Liz se întoarce la Longbourn. Regimentul pleacă din oraș spre dezamăgirea Lydiei și a lui Kitty. Lydia e invitată de doamna Forster la Brighton. Liz pleacă cu soții Gardiner în nord la Lacuri. În drumul lor trec și pe domeniul Pemberley al lui Darcy pe care-l întâlnesc acolo. Acesta se arată mult mai drăguț decât de obicei. Liz primește o scrisoare de la Jane în care e anunțată că Lydia a fugit cu domnul Wickham. Se întoarce acasă cu soții Gardiner. Tatăl fetelor pleacă la Londra în căutarea Lydiei, dar nu o găsește și se întoarce. Este găsită de domnul Gardiner și se presupune că acesta i-a oferit lui Wickham mulți bani pentru acoperirea datoriilor și pentru asigurarea traiului. Lydia se mărită cu Wickham la Londra. La nuntă participă și Darcy. Cei doi tineri căsătoriți pleacă în nord la Newcastle. Bingley și Darcy se întorc la Netherfield. Bingley o cere în căsătorie pe Jane. Catherine de Bourgh sosește la Longbourn pentru a-i comunica lui Elizabeth opoziția ei față de căsătoria ei cu Darcy. Jane și Bingley se căsătoresc, Elizabeth și Darcy de asemenea și se mută la Pemberley. Mary și Kitty rămân cu părinții lor.

Personaje[modificare]

  • Elizabet Bennet
  • Fitzwilliam Darcy
  • John Wickham
  • Jane Bennet
  • Domnul Bennet
  • Doamna Bennet
  • Domnul Bingley
  • Catherine Bingley
  • Lydia Bennet
  • Domnul Gardner
  • Doamna Gardner
  • Domnul Collins
  • Charlotte
  • Lady Catherine

Istoricul publicării[modificare]

Romanul a fost inițial intitulat Primele Impresii de Jane Austen, și a fost scris între octombrie 1796 și august 1797. În data de 1 noiembrie 1797, tatăl autoarei a dat proiectul librarului londonez Thomas Cadell în speranța că va fi publicat, dar a fost respins. Manuscrisul nepublicat i-a fost returnat scriitoarei Jane Austen și a rămas la ea.

Jane Austen a revizuit manuscrisul pentru Primele impresii, cu modificări semnificative între 1811–1812. Mai târziu a redenumit povestea Mândrie și prejudecată. În redenumirea romanului, Jane Austen, probabil, a avut în vedere „suferințele și opozițiile” rezumate în finalul capitolului al romanului Cecilia de Fanny Burney's, intitulat „Mândrie și prejudecată”, unde fraza apare de 3 ori cu majuscule. Este posibil ca titlul original al romanului să fi fost modificat pentru a evita confuzia cu alte lucrări. În anii dintre finalizarea operei Primele impresii și de revizuire în Mândrie și prejudecată, alte două lucrări au fost publicate în conformitate cu acest nume: un roman de Margaret Holford și o comedie de Horace Smith.

Austen a vândut drepturile de autor pentru romanul lui Thomas Egerton din Whitehall în schimbul sumei de £110 (Austen a cerut £150). Acest lucru s-a dovedit o decizie costisitoare. Austen a publicat Mândrie și prejudecată la un comision pe baza, prin care ea garanta editor împotriva oricărei pierderi și fără a primi nici un profit, mai puțin costurile și comisionul editorului. Fără să fie conștientă, ediția din Mândrie și Prejudecată se va vinde în totalitate, făcând cei £140 ai ei, ea a trecut drepturile de autor lui Egerton cu condiția unei plăți unice, în sensul că toate riscurile (și toate profiturile) ar fi ale sale. Jan Fergus a calculat că Egerton ulterior a făcut în jur de £450 doar de la primele doua ediții ale cărții.

Recepție[modificare]

Adaptări[modificare]

Adaptări cinematografice[modificare]

Adaptări literare[modificare]

Note[modificare]

Legături externe[modificare]