Léo Malet

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Léo Malet, (n. , Montpellier, Franța – d. , Châtillon, Île-de-France, Franța), a fost autor celebru de romane negre francez, asociat cu suprarealismul.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A fost un autodidact, care a debutat în viața artistică într-un cabaret care se numea La vaca furioasă din cartierul parizian al artiștilor, Montmartre, pe 25 decembrie 1925, și a devenit cel mai popular autor de versuri pentru șansonete. A fost apoi pe rând "negrul" unui autor de cântece analfabet, figurant de cinema, ambalator la editura Hachette, funcționar, hamal, vagabond, jurnalist ocazional (cu colaborări la reviste ca En dehors (În afară), Insurgé (Insurgent), ziarul Omului în sandale, la Revista anarhistă, etc.

De asemenea poet, a aparținut Grupului Suprarealist condus de André Breton din 1930 până în 1949.

Romane polițiste, romane negre[modificare | modificare sursă]

În 1942, debutează în romanul polițist cu 120, rue de la Gare (Strada Gării, numărul 120), pe care criticii francezi l-au caracterizat drept o adevărată carte "explozivă" în acest gen de literatură.

În 1948, a fost primul laureat al Marelui premiu al literaturii polițiste. În 1958, Marele premiu pentru umor negru i-a încoronat noua sa serie de Noi mistere ale Parisului, un remake după Eugène Sue.

Este autorul unei celebre și mult celebrate Trilogii negre (parodiată de autorul american postmodern Paul Auster în romanul Trilogia New York-ului).

Adaptări sub formă de comic books[modificare | modificare sursă]

  • Brouillard au pont de Tolbiac (Casterman, 1982); drawn by: Jacques Tardi
  • 120, rue de la Gare (Casterman, 1988); drawn by: Jacques Tardi
  • Une gueule de bois en plomb (Casterman, 1990); drawn by: Jacques Tardi
  • Casse-pipe à la Nation (Casterman, 1996); drawn by: Jacques Tardi
  • M'as-tu vu en cadavre ? (Casterman, 2000); drawn by: Jacques Tardi

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Léo Malet”, Internet Movie Database, accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b Léo Malet, Discogs, accesat în  
  4. ^ a b Léo MALET, NooSFere, accesat în  

Legături externe[modificare | modificare sursă]