Ludovic I de Blois

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sigiliul lui Ludovic I de Blois

Ludovic I of Blois (n. 117214 aprilie 1205) a fost conte de Blois între 1191 și 1205. A fost fiul lui Theobald al V-lea și Alix de Franța. Bunicii săi pe linie maternă au fost regele Ludovic al VII-lea al Franței și prima soție a acestuia, Eleanor de Aquitania.

În 1996, Ludovic a promulgat o chartă prin care abolea sclavia pe domeniile sale.

Cruciada a patra[modificare | modificare sursă]

La turnirul de la Écry-sur-Aisne din 28 noiembrie 1199, Ludovic și vărul său Theobald al III-lea, conte de Champagne au fost primii nobili importanți care au venit în întâmpinarea apelului papei Inocențiu al III-lea pentru o nouă cruciadă (Cruciada a patra). El a părăsit teritoriul Franței în 1202. În timpul asediului din iulie 1203 asupra Constantinopolului, Ludovic a fost unul dintre cei 8 comandanți de divizie care au împresurat cetatea de pe Bosfor, alături de marchizul Bonifaciu de Montferrat (conducătorul cruciadei), dogele Enrico Dandolo al Veneției, contele Balduin de Flandra, Henric fratele lui Balduin, contele Hugue de Saint Pol etc. Imediat după aceea, Ludovic a fost lovit de o puternică febră care l-a ținut inactiv vreme de luni de zile, astfel încât nu a putut participa la cucerirea Constantinopolului din 1204. De asemenea, era prea bolnav pentru a participa alături de oamenii săi în campania cruciaților în Asia Mică și nici pentru a prelua stăpânirea asupra nou creatului ducat de Niceea, care îi fusese rezervat, potrivit Partitio terrarum imperii Romaniae.

Imediat după ce și-a revenit, a participat la bătălia de la Adrianopol, în care forțele conduse de țarul Ioniță Caloian al Bulgariei, compuse din valahi, bulgari, cumani și greci. Ludovic a atacat adversarii cu prea mare avânt, îndepărtându-se de baza de operații a cruciaților și epuizându-și trupele și caii, motiv pentru care împăratul Balduin I însuși a fost atras în plină câmpie și a fost înconjurat, devenind o pradă ușoară pentru trupele de arcași cumane. Atras astfel în capcana pusă la cale de Ioniță Caloian, împăratul Balduin a fost capturat, în vreme ce Ludovic I a căzut în luptă. Astfel, bătălia a constituit un dezastru pentru tabăra cruciată.

Familia[modificare | modificare sursă]

Ludovic I a fost căsătorit cu Catherine, contesă de Clermont-en-Beauvaisis, cu care a avut 3 copii:

  1. Raoul, care a murit de tânăr
  2. Jeanne, care a murit de tânără
  3. Theobald al VI-lea, care a devenit conte de Blois (d. 1218).

Surse[modificare | modificare sursă]