Lucien Bonaparte

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Lucien Bonaparte
Prinț de Canino și Musignano
Lucien Bonaparte, portret de François-Xavier Fabre, după 1800
Lucien Bonaparte, portret de François-Xavier Fabre, după 1800
Prinț de Canino
Domnie 18 august 1814 - 29 iunie 1840
Succesor Charles Lucien Bonaparte
Prinț de Musignano
Domnie 21 martie 1824 - 29 iunie 1840
Succesor Charles Lucien Bonaparte
Căsătorit(ă) cu Christine Boyer
Alexandrine de Bleschamp
Urmași
Charlotte Bonaparte, Prințesă Mario Gabrielli
Victoire Bonaparte
Christine Bonaparte, Lady Stuart
Charles Lucien Bonaparte
Letizia Bonaparte, Lady Thomas Wyse
Joseph Lucien Bonaparte
Jeanne Bonaparte, Marchiză Honorato Honorati
Paul Marie Bonaparte
Louis Lucien Bonaparte
Pierre Napoleon Bonaparte
Antoine Bonaparte
Alexandrine Bonaparte, Contesă di Laviano
Constance Bonaparte
Casa regală Casa de Bonaparte
Tată Carlo Buonaparte
Mamă Letizia Ramolino
Naștere 21 mai 1775
Ajaccio, Corsica
Deces 29 iunie 1840 (65 ani)
Viterbo, Italia

Lucien Bonaparte, Prinț de Canino și Musignano (21 mai 177529 iunie 1840), născut Luciano Buonaparte, a fost al treilea fiu care a supraviețuit al lui Carlo Buonaparte și a soției lui, Letizia Ramolino.

Lucien a fost fratele mai mic al lui Joseph și Napoleon Bonaparte și fratele mai mare al Elisei, Louis, Pauline, Caroline și Jérôme Bonaparte. Lucien a avut puncte de vedere cu adevărat revoluționare, care au dus la o relație de multe ori abrazivă cu fratele său Napoleon, care a preluat controlul asupra guvernului francez în 1799, când Lucien avea 24 de ani.[1]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Schom, Alan, Napoleon Bonaparte, (HarperCollins Publishers, 1997), 237.