Louise Elisabeth de Orléans

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Elisabeta
Regină a Spaniei
Regina Elisabeta de Jean Ranc, 1724
Regina Elisabeta de Jean Ranc, 1724
Domnie 15 ianuarie 1724 – 31 august 1724
Căsătorit(ă) cu Ludovic I al Spaniei
Nume complet
Louise Élisabeth d'Orléans
Casa regală Casa de Bourbon
Casa de Orléans
Tată Filip al II-lea, Duce de Orléans
Mamă Françoise-Marie de Bourbon
Naștere 11 decembrie 1709(1709-12-11)
Palatul Versailles, Franța
Deces 16 iunie 1742 (32 ani)
Palatul Luxembourg, Franța
Înmormântare Église Saint-Sulpice, Paris, Franța

Louise Élisabeth d'Orléans (11 decembrie 170916 iunie 1742) a fost soția regelui Ludovic I al Spaniei. În țara ei de adopție, este cunoscută ca Luisa Isabel de Orléans. A avut una dintre cele mai scurte domnii din istoria europeană, din cauza morții premature a soțului ei.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Louise Élisabeth d'Orléans a fost una din cele șapte fiice ale lui Filip al II-lea, Duce de Orléans și ale soției lui Françoise-Marie de Bourbon. Mama ei era fiica recunoscută a regelui Ludovic al XIV-lea al Franței și a metresei sale Madame de Montespan. Era cunoscută sub numele Elisabeta.

Ca membră a Casei de Bourbon Louise Élisabeth era prințesă de sânge însă pentru că mama ei era nelegitimă, deși recunoscută, Louise Élisabeth și surorile sale nu erau și petite-fille de France.

S-a născut la Palatul Versailles și a fost a patra fiică supraviețuitoare (prima, Mademoiselle de Valois a murit la un an după naștere). Înainte de căsătorie era cunoscută sub titulatura Mademoiselle de Montpensier. A crescut alături de un frate și cinci surori. Era foarte apropiată de fratele ei, Louis d'Orléans, Duce de Chartres la naștere, care, după moartea tatălui lor în 1723, a moștenit titlul de Duce de Orléans.

Începând cu anul 1715, tatăl ei era de facto conducător al Franței ca regent în timpul minoratului regelui Ludovic al XV-lea. În 1718 a izbucnit Războiul Cvadruplei Alianțe dintre Franța și Spania. În 1720, regele Filip al V-lea al Spaniei a dorit să facă pace și a propus două căsătorii: fiica sa cea mare în vârstă de trei ani Infanta Mariana Victoria se va căsători cu tânărul rege Ludovic al XV-lea în vârstă de 15 ani iar fiul și moștenitorul tronului, Infantele Luis Felipe, se va căsători cu una dintre ficele regentului.

Căsătorie[modificare | modificare sursă]

În acel timp singurele fiice necăsătorite ale regentului erau Louise Élisabeth și Philippine Élisabeth. Mai târziu s-a decis ca amândouă să se căsătorească cu doi infanți ai Spaniei. Prin urmare, în 1721, la vârsta de 12 ani, Louise Élisabeth s-a căsătorit în noiembrie printr-o ceremonie care a avut loc la Paris.[1]

În ciuda primirii reci a familiei regale spaniole, în special din partea Elisabetei de Parma, mama vitregă a soțului ei, a avut loc încă o ceremonie de căsătorie la Lerma, la 20 ianuarie 1722. Zestera ei a fost de 4 milioane de livre.[2]

Sora ei, Philippine Élisabeth, s-a logodit cu Infantele Carlos al Spaniei, un alt moștenitor la tronul Spaniei însă căsătoria n-a mai avut loc iar sora sa a fost trimisă înapoi în Franța unde a murit la vârsta de 19 ani.

Ca soție a moștenitorului Spaniei, Louise Élisabeth a primit titlul de Prințesă de Asturias. La 15 ianuarie 1724, Filip al V-lea abdică în favoarea fiului său mai mare, care va deveni regele Ludovic I al Spaniei. Louise Élisabeth a devenit regină a Spaniei însă după numai 7 luni de domnie Ludovic a murit de variolă. Pentru că a murit fără să lase moștenitori iar fratele său mai mic, Ferdinand, era prea mic pentru a domni singur, tatăl lui a revenit pe tron. După decesul soțului ei, Louise Élisabeth a stat o vreme la curtea de la Madrid, apoi, la cererea mamei ei s-a întors în Franța.
A fost obligată să trăiască liniștită la Paris, departe de curtea vărului ei Ludovic al XV-lea. Ca văduvă a regelui Spaniei a primit o pensie anuală de 600.000 de livre de la stat, totuși Spania nu a plătit deoarece căsătoria a fost anulată.[1]

A locuit la Castelul Vincennes și la Palatul Luxembourg, unde a murit în 1742. A fost înmormântată la biserica Saint-Sulpice din Paris unde fratele ei vitreg Louis Charles de Saint-Albin era episcop.

Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
16. Henric al IV-lea al Franței
 
 
 
 
 
 
 
8. Ludovic al XIII-lea al Franței
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
17. Marie de' Medici
 
 
 
 
 
 
 
4. Filip I, Duce de Orléans
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
18. Filip al III-lea al Spaniei
 
 
 
 
 
 
 
9. Anna de Austria
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
19. Margareta de Austria
 
 
 
 
 
 
 
2. Filip al II-lea, Duce de Orléans
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
20. Frederick al V-lea, Elector Palatin
 
 
 
 
 
 
 
10. Charles I Louis, Elector Palatin
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
21. Elizabeth Stuart
 
 
 
 
 
 
 
5. Elizabeth Charlotte, Prințesă Palatină
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
22. William V, Landgrave de Hesse-Kassel
 
 
 
 
 
 
 
11. Landgravine Charlotte de Hesse-Kassel
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
23. Amalie Elisabeth de Hanau-Münzenberg
 
 
 
 
 
 
 
1. Louise Élisabeth d'Orléans
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
24. Henric al IV-lea al Franței =16
 
 
 
 
 
 
 
12. Ludovic al XIII-lea al Franței =8
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
25. Marie de' Medici =17
 
 
 
 
 
 
 
6. Ludovic al XIV-lea al Franței
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
26. Filip al III-lea al Spaniei =18
 
 
 
 
 
 
 
13. Anna de Austria =9
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
27. Margareta de Austria =19
 
 
 
 
 
 
 
3. Françoise-Marie de Bourbon
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
28. Gaspard de Rochechouart, marchiz de Mortemart
 
 
 
 
 
 
 
14. Gabriel de Rochechouart, Duce de Mortemart
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
29. Louise de Maure, Contesă de Maure
 
 
 
 
 
 
 
7. Françoise-Athénaïs, marchiză de Montespan
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
30. Jean de Grandseigne, marchiz de Marsillac
 
 
 
 
 
 
 
15. Diane de Grandseigne
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
31. Catherine de La Béraudière, Lady de Villenon
 
 
 
 
 
 

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Nouvelle biographie générale
  2. ^ Réimpression de l'ancien Moniteur seule histoire authentique et inaltérée